Am primit de la o prietenă un clip difuzat (cum altfel?) pe TikTok. Multe am văzut io la viața mea, dar, dacă insul din filmuleț există cu adevărat, pot să roșesc în voie. Nu prea sînt un pudibond, dar există linii peste care e greu, ba imposibil de trecut. Sper să fiu iertat că voi cita voma care îi iese pe gură unui bărbos, dar orice altă descriere cît de cît politicoasă sau academică riscă să îl înnobileze. O să încerc să descriu prezența scenică. Așadar:
„Cele care au votat cu mucii, femelele, respectiv cățelele de trei lei, ultimele gioarse ale existenței omenești (asudă, înghite în sec), sînteți niște tîrfe infecte (gînd adînc), niște feministe împuțite (privire adîncă în cameră), cîrpe cu care ne ștergem pe talpa (se răzgîndește), pe dunga de la talpa pantofilor după ce vă folosim, zdrențelor“ (privire adîncă).
Multă lume necăjită, constat, a scăpat frîna de mînă și s-a dezbărat de rahatul micuț al politeții. Nu știu prea bine ce frîna pînă mai ieri mîna corespunzătoare, dar văd că mecanismul s-a pornit. Urletele au umplut netul. Blestemele. Urările de ciumă, sifilis, SIDA, moarte (da’ nu orice moarte, neapărat una lentă și dureroasă) curg de peste tot.
Trăim în miezul unei revoluții invizibile, în toiul unei vărsări de sînge verbal.
Nu mi-aș fi închipuit atîta pasiune, dar o văd cu ochii mei și o aud cu urechile mele. Mai dau un exemplu, ca să nu se creadă că numai tîmpiții și-au pierdut ce n-aveau. Oameni altfel cuminți, pașnici, de multe ori bolnăviori, dar, pînă deunăzi, cu toate țiglele pe casă se dau în stambă, spre deliciul caracudei. Ba, unii mai șmecheri îi îmboldesc: oare nu scoate furiosul mai multe bale? „Nu e președintele meu. Împuțiților!“ (Acu’, fie vorba între noi, ce am întîlnit și în cealaltă tabără, care n-a apucat să-și consume furia, se sparie gîndul.) Altul, care îmi explica doct cum SRI & Co vor băga un milion de voturi în urnă, să fie ales peneleu’ în 2016, e și acum convins că SRI face jocurile. „Cel mai mare furt din istorie!“, zice altul, om pașnic și cu frica lui Dumnezeu, dar, de cînd cu Georgescu, parcă și-a pierdut udul rațiunii.
De acum, Dumnezeu cu mila, mai ales că mesajele pacifiste zumzăie în creierele pătimașilor. Din „Fără vărsare de sînge“ a rămas „vărsare de sînge“. Noroc cu ploaia care spală tot, zilele astea, inclusiv revoluția anunțată pe toate canalele. Ah, și eu îmi luasem floricele și bere și așteptam cu sufletul la gură atacul palatului de primăvară.
Dar nu mă opresc aici, udul rațiunii face cu boltă și peste proaspeții suporteri ai lui Nicușor. Nimeni nu se mai uită că, în turul II, noul președinte a luat 33% voturi vechi și 66% voturi noi. De unde or fi venit? Din cer? Păi, să le socotim, coane! De la Ponta jumătate, de la Antonescu patru cincimi. Și încă vreo două milioane care au stat pe acasă, nehotărîți. Dar ce freamăt, dar ce zbucium! Ai zice, cum zicea regretatul Traian T. Coșovei, că, brusc, le-a mers mintea ca o mlaștină însănătoșită. Ei, aș! Au votat de frică și, acum, cu satisfacția datoriei împlinite, mărturisesc că au văzut din leagăn viitorul!
Hai să fim serioși!