Gen Ziua judecății de cimpoi
Sandu Ciorbă (artist emerit), despre jurnaliștii englezi care au făcut mișto de melodia lui “Pe cimpoi”, spunînd că poate să vindece cancerul: ”Poate că i-a iritat cuvîntul CIMPOI, că ei nu au fost în stare niciodată, toată viața lor, să facă o melodie pe cimpoi. Ce să fac eu dacă melodia mea a prins mai frumos decît cimpoiul lor? Eu le dau cimpoaie cît vor ei. Nu-i cunosc pe oamenii ăia. Dacă îi văd pe stradă, nici nu-i salut, dacă îi văd la ocazie poate nici nu-i iau. Nu știu ce muzică ascultă jurnaliștii ăștia. Poate ascultă jurnalele lui Jules Verne.” (Libertatea, 24 ianuarie)
Profităm de această ocazie ca să confirmăm bîrfele. La noi în redacție se ascultă, cu volumul la maximum, jurnalele lui Jules Verne, dar unii colegi mai hipsteri ascultă la căști și Hemingway.
Gen Mică, mică, dar ridică
Dan Negru (Dan Negru, băi!): ”Lumea televiziunii e mică… Dacă o iei și o scuturi bine, rămîn puțini…” (Wowbiz, 26 ianuarie)
Vai, domnu’ Dan, se vede că v-ați pus ani întregi cu blondele. S-a luat și la dvs.
Gen Moroiu’ de-aici
Sylvia Sîrbu (cîntăreață cu y în nume): ”Se întîmplă niște lucruri ciudate, ceasurile de la mine din casă nu merg. O dată la cîteva zile se mai întîmplă cîte o chestie. De exemplu, odată eram cu o prietenă și am auzit niște zgomote stranii lîngă ușă. M-am uitat pe vizor și n-am văzut nimic. Sper să fie vreo prezență prietenoasă. Eu cred în fantome, cred că e posibil să existe printre noi!” (Wowbiz, 25 ianuarie)
Ce bizar, și mie mi s-au întîmplat fix aceleași lucruri! Mai întîi am schimbat bateriile la ceas și dup-aia am deschis ușa: era poștașul! Sau oare era fantoma poștașului?
Gen Fă, frumos la cameră
Dialog în cadrul emisiunii culturale Un show păcătos: Cristi (de la Haiducii): Nesimțito, inteligento, idioato! / Oana Lis (de la Viorel Lis): Cine ești tu, mă, haiducul pizdii? (Cancan, 22 ianuarie)
Nu vreau să fiu tocmai eu ăla care se agață de tehnicalități, dar, teoretic, da, Oana Lis, cu asta se ocupau haiducii pe vremea aia. Viorel ar trebui să știe, era deja bătrîior pe vremea lui Iancu Jianu.
Gen Prostitutio in integrum
Valeria di Monaco (Valerica din Făurei): ”Iubitul nu-mi ia lucruri mărunte, doar mașini și case. Am primit două apartamente și un spațiu comercial. În decembrie, am văzut o casă în Corbeanca și a spus că mi-o cumpără. Mă văd cu iubitul meu de patru-cinci ori pe an. El este un pic mai în vîrstă decît mine și mă iubește așa cum sînt. Sînt 15 ani între noi. Mie îmi place un bărbat mai matur lîngă mine. Cel mai în vîrstă iubit al meu a avut 52 de ani, iar eu aveam 18 ani. Cînd l-am văzut prima dată pe iubitul meu, i-am spus că mi-a plăcut cardul lui de credit nelimitat. Eu sînt materialistă. Mie mi-a plăcut cel mai mult ca bărbatul să aibă de toate. Altfel, nu stau cu el. Era un bărbat care avea cazinoul lui, fabrică de diamante, avion particular. M-a cerut în căsătorie și eu am refuzat. Domnul cu care sînt acum este foarte pasional. Mi-a spus că e OK dacă sînt materialistă, că lui îi place să ofere cadouri femeilor.” (Antena Stars, 22 ianuarie)
Mai are și fata dreptate. Cum să te măriți cu un cărpănos care are fabrică de diamante? Ce, poți să porți fabrica asta de diamante pe deget? Poți să plătești o șaorma de berbecuț cu ea? Nu cred.