Miță de la Bere Gratis ne anunță că împlinește 28 de ani și ne invită la concert. Trupa, că el zici că a făcut vreo 60. 28 de ani de ce? Au pornit la drum încercând să fie „funny“ și au sfârșit ca o copie mai proastă a celor de la Holograf. Nu știu cum se adună ăia 28 de ani. Se pun și pauzele? Și recreația? Dacă adunăm anii Holograf cu ăștia și cu momentele în care Miță chiar a cântat ceva fără să zici că era Dan Bittman, iese ca steagurile lui Pristanda. Eh, o melodie, două, acolo, să o fi luat vântul, coane Fănică.
Costi Ioniță se laudă că e în Billboard. Că doar a dus manelele și peste Ocean să le cânte Shaggy. Și vorbește o engleză de era bun de președinte de scară, de bloc, ceva. De-asta mă și întreb: de compus a compus, dar cum s-a înțeles cu ăia acolo? Prin semne?
Fuego are o colecție de artă. Pe care o expune la Focșani, la Ateneu. Durează un pic, pentru că „trebuie să panotăm pe simeze“. Fanele lui au înțeles exact, dar la mine a sunat ceva de genul „să canotăm pe siameze“, „să înotăm pe freze“… și gata, că mă doare capul. Desenele alea cum or fi? Cu biserici? Cu brazi? Cu mame? Cu motive populare latino? Ah, și, înainte de asta, a coborât din avion și a glăsuit așa: „Iar pe drum, iar pe avioane“. Păi, n-ai avut loc în avion, măi Paul? Sau în avion stătea bradul? Era cam frig acolo sus și nu erau sârme. Erau drone. Așa că a tot „panotat“ până la destinație.
Jorje a întrebat-o pe Tonciu care a fost ultima carte citită. Serios, Jorje? Și ea? Ea nu știe dacă a citit vreodată vreo carte. Eram sigur. Are fața aia de zici că n-a „buchisit“ nici măcar semnele de carte?
Eu m-am prins, în sfârșit, de ce poartă Delia căciulile alea pe cap și în toiul verii. Cineva a tuns-o atât de frumos încât încearcă să ascundă capodopera. Practic, are un breton de zici că a fost „amenajată“ cu ciobul. E OK, poți să pui căciula la loc pe cap. E și iarnă.
Tata Vlad a scos o nouă piesă. Varianta mult mai tânără a lui Tataee de la B.U.G. Mafia ar putea să-și zică, simplu, Vlăduț. Sau Vlady, ca să sune mai cool. Să revenim. A scos una bucată melodie nouă, cu o fată care arată ca Daniela Györfi dacă și ea ar fi întinerit brusc și i-ar fi căzut „înaintările“. Refren: „Câte pietre ai aruncat le port la gât“. Păi, cum? Păi, cu cataroaie la gât te scufunzi, nu te înalți „cu o treaptă mai sus“, vorba cântecului. Plus că de ce să dai cu pietre? Tu nu știi să înjuri? Ei bine, de data asta, Tata Vlad nu înjură. Ca să poată fi ascultat și de cei de vârsta lui. Versuri: „Te-ai frustrat și nu ți-ar trece nici c-o sută de masaje“ și apoi: „Rămâi tu la subsol și eu sus, la alte etaje“. Numai să te ducă liftul, dragă Vlăduț.