Caţavencii

Victime colaterale

Atunci cînd a lansat “Black Sea Regional Projects 2020”, Victor Viorel era încă doctor și avea un amic pasabil la nivel zonal. Amic în care-și pusese multe speranțe. La o adică, un pol de putere stabil la Ankara și unul în reascensiune la București, pe cale de a deveni, totuși, în final, președinte de țară, ar fi dat bine. “Cu noi doi discutați la pachet”, vedea WP propunerile de negocieri internaționale. Poarta și pașalîcul, devenite, peste veacuri, parteneri egali și pretențioși.

Numai că a intervenit intempestiv armata, lua-i-ar naiba pe militarii ăștia cu secularismul lor defect la cap! Al nostru și-a arătat de la început susținerea, că, deh, prietenul lui era la anaghie. Păcat că Erdogan n-a putut să citească postările de pe FB, că l-a cam închis în Turcia. Dar și așa, nu merita să se descurajeze. “Îmi voi face concediul în Turcia!”, a urlat de pe baricade fostul premier. Du-te, Victore, du-te. Dar nu-ți face speranțe prea mari că-l vei vedea pe sultan. Are o democrație de distrus, nu se mai poate ocupa de reabilitarea carierei unui tânăr rămas și fără titluri academice…

Exit mobile version