Situația de la granița României nu trebuie ignorată, iar incursiunile repetate ale unor drone în spațiul aerian românesc nu pot rămâne fără răspuns. România nu este parte a vreunui conflict, însă ea trebuie, alături de partenerii europeni și transatlantici, să fie oricând pregătită să se apere și să răspundă în mod corespunzător.
Vigilența autorităților române și europene trebuie întreținută, cu determinare și consecvență, prin implicare și propuneri constructive. Nu o retorică alarmistă sau rostogolirea unor teorii conspiraționiste sunt soluțiile corecte, și nicidecum folosirea situației de la granițele României drept scuză pentru a avansa o agendă politică și de partid.
Siguranța națională nu ține cont de opțiuni sau culoare politică.
În vara anului 2023, după primele atacuri rusești asupra porturilor ucrainene Reni și Ismail, aflate lângă frontiera României, Victor Negrescu adresează oficial Înaltului Reprezentant al UE o întrebare scrisă despre măsurile pe care instituțiile europene le iau pentru protejarea „intereselor europene și românești la Marea Neagră”. Documentul cere clarificări inclusiv asupra strategiei existente, pentru garantarea securității și libertății comerțului în regiune. Documentul este înregistrat la Parlamentul European pe 24 iulie 2023.
În anul 2025, în luna mai, apare oportunitatea hubului european. Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant prezintă noua abordare strategică a UE pentru Marea Neagră. Una dintre inițiativele-fanion este crearea unui Black Sea Maritime Security Hub, destinat securității maritime, protejării infrastructurii critice și coordonării regionale. Victor Negrescu este europarlamentarul român care insistă ca România să găzduiască acest hub, preferabil la Constanța, și solicită sprijin politic și financiar pentru ca demersul să devină operațional. Câteva luni mai târziu, în septembrie 2025, Victor Negrescu inițiază un demers prin care candidatura României pentru hub-ul de securitate devine una transpartinică. Scrisoarea inițiată de Victor Negrescu și adresată conducerilor instituțiilor europene este semnată de eurodeputați români din PSD, PNL, USR și Verzi, plus un reprezentant ECR.
În octombrie 2025, problema dronelor care violează spațiul aerian românesc devine parte a unei rezoluții europene, iar Victor Negrescu se numără printre semnatarii moțiunii S&D privind răspunsul comun la încălcările rusești ale spațiului aerian și infrastructurii critice a statelor UE. Din negocierile dintre grupurile politice rezultă o rezoluție comună, adoptată de Parlament pe 9 octombrie cu 469 de voturi pentru, 97 împotrivă și 38 de abțineri. Documentul condamnă explicit încălcările spațiului aerian al României și cere coordonare UE-NATO pentru detectarea, interceptarea și neutralizarea dronelor.
În 2026, demersurile intră într-o nouă etapă. În ianuarie, Victor Negrescu anunță că demersul pentru găzduirea hubului în România beneficiază de sprijinul Comisiei Europene și cere autorităților de la București să vină cu proiectul concret. În data de 5 martie, Comisia pentru bugete a Parlamentului European adoptă amendamentul propus de Victor Negrescu, prin care se solicită operaționalizarea Hubului European de Securitate Maritimă la Marea Neagră.
Drona care lovește un bloc din Galați, la finele lunii mai, schimbă dimensiunea problemei. Parlamentul European adoptă o rezoluție care consemnează oficial că a fost primul asemenea incident pe teritoriul unui stat UE și NATO, în urma căruia au existat nu doar pagube materiale, ci și persoane rănite, care au necesitat îngrijiri medicale. Victor Negrescu reacționează cerând explicații autorităților române și solicită ca incidentul să fie dus pe agenda Parlamentului European. O săptămână mai târziu, în 5 iunie, problematica dronelor primește și o dimensiune maritimă, după incidentul din Constanța, care duce la evacuarea a 1300 de persoane din zona de litoral.
Întreaga situație ajunge pe agenda și în plenul Parlamentului European. Victor Negrescu solicită dezbaterea incidentelor, iar pe 16 iunie plenul discută oficial „acțiunile provocatoare inacceptabile ale Rusiei și incursiunile dronelor în România, statele baltice și Finlanda”. Pe pagina sa oficială apar atât moțiunea S&D din 15 iunie, cât și moțiunea comună negociată între grupurile politice pe 16 iunie.
În data de 18 iunie apare un nou rezultat politic concret, prin adoptarea rezoluției. Documentul condamnă explicit lovirea blocului din Galați, vorbește despre vulnerabilitatea comunităților de pe flancul estic și solicită inclusiv sprijin financiar european dedicat pentru protejarea comunităților și infrastructurii critice din aceste regiuni. În același timp, rezoluția subliniază și cere explicit implementarea abordării strategice a UE pentru Marea Neagră și accelerarea creării Black Sea Maritime Security Hub.
Din 2023 până în 2026, traseul acestui dosar arată cum securitatea frontierei României, care este și frontieră a Uniunii Europene, a devenit o temă europeană, prin demersuri instituționale, sprijin transpartinic și poziții asumate de Parlamentul European. Pentru România, miza este ca hubul de securitate de la Marea Neagră să devină operațional și să fie găzduit la Constanța, pentru a consolida protecția teritoriului, a infrastructurii critice și a cetățenilor.
Material realizat în cadrul unei inițiative editoriale cu finanțare europeană.