De la primul mandat, obținut în 2014, pentru funcția de vicepreședinte al Parlamentului European, Victor Negrescu și-a construit profilul prin inițiative, negociere și capacitatea de a aduce oameni diferiți în jurul aceleiași teme.
Anul acesta a primit Premiul „Europarlamentarul Anului” pentru excelență în guvernanță și colaborare, aflându-se pe locul al patrulea într-un clasament al influenței din legislativul european.
În România, politica și puterea sunt percepute altfel. Există o relație mai directă între ales și alegător, intermediată de microfon și camera de televiziune ori telefon, aproape mereu întreținută de declarații tari și o stare de contradicție raportată la un adversar.
La Bruxelles, o bună parte din putere nu e vizibilă. Ea se construiește în reuniuni de comisie, în negocieri între grupurile politice, în formulări discutate cuvânt cu cuvânt și în capacitatea de a-i convinge pe reprezentanții altor partide și ai altor state să susțină aceeași propunere. La Bruxelles, puterea stă în abilitatea de a-i convinge pe ceilalți că propunerea ta servește interesului comun, iar rezultatele ei vor produce efecte pentru toți cetățenii, nu câștiguri politice pentru un grup sau o persoană, care să poată apoi fi valorificate, prin retorică, în detrimentul altui grup ori ales.
Victor Negrescu este unul dintre puținii europarlamentari români care au înțeles modul de funcționare al politicii din forurile europene și s-a adaptat cu succes acestui model. Rezultatele sunt vizibile și își produc efectele în soluțiile europene care acoperă probleme și priorități din România.
Un traseu european se construiește în etape
Victor Negrescu a fost ales pentru prima dată în Parlamentul European în 2014. În acel mandat a făcut parte din Comisia pentru bugete și a primit, în 2015, premiul „Eurodeputatul Anului” la categoria Agenda Digitală.
În 2017, a părăsit Parlamentul European pentru a deveni ministru delegat pentru afaceri europene, cu responsabilități în pregătirea primei Președinții române a Consiliului Uniunii Europene.
A revenit în Parlament la 1 februarie 2020, după retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană. În legislatura 2019-2024 a fost vicepreședinte al Comisiei pentru cultură și educație, iar în noiembrie 2023 a devenit chestor al Parlamentului European, intrând astfel în Biroul instituției și în zona sa de conducere administrativă.
În 2024, a obținut un nou mandat și a fost ales unul dintre cei 14 vicepreședinți ai Parlamentului European.
Această succesiune explică o parte din profilul său actual: cunoaște Parlamentul atât din perspectiva eurodeputatului care propune și negociază, cât și din cea a unui membru al conducerii, care trebuie să lucreze cu grupuri politice, delegații naționale și interese instituționale diferite.
Premiul primit anul acesta în cadrul MEP Awards și locul al patrulea în indexul EU Matrix nu reprezintă un verdict final asupra activității sale. Sunt două evaluări externe, realizate după criterii diferite, care indică însă același lucru: eurodeputatul român a devenit unul dintre actorii bine poziționați în mecanismul decizional al Parlamentului European.
Diferența dintre vizibilitate și influență
Parlamentul European este o instituție în care nimeni nu deține singur majoritatea.
Sunt peste 700 de eurodeputați, opt grupuri politice, delegații din 27 de state membre și interese naționale care nu coincid întotdeauna. O propunere poate fi importantă pentru România, dar acest lucru nu înseamnă automat că va fi susținută și de un eurodeputat din Germania, Franța, Spania sau Suedia.
Pentru a obține sprijin, o problemă națională trebuie tradusă într-o miză europeană. Trebuie găsite interesele comune, negociate formulările și acceptate uneori compromisuri care păstrează obiectivul principal.
Aici se vede diferența dintre vizibilitate și influență.
Vizibilitatea înseamnă ca publicul să știe că ai vorbit. Influența înseamnă ca, după ce ai vorbit, suficient de mulți oameni să fie dispuși să voteze alături de tine.
Profilul lui Victor Negrescu s-a construit în această zonă. Inițiază teme, încearcă să creeze formule de colaborare și caută să coaguleze sprijin în jurul lor. Este o activitate mai puțin spectaculoasă decât un discurs viral, dar indispensabilă într-o instituție în care orice rezultat important presupune o majoritate.
În actuala legislatură, Victor Negrescu este membru al Comisiei pentru bugete, al Comisiei pentru sănătate publică și al Comisiei pentru afaceri juridice. Este, de asemenea, membru al Biroului Parlamentului European, organismul de conducere al instituției.
Cele trei comisii descriu un profil construit la intersecția dintre resurse, politici publice și reguli europene.
Bugetele privesc finanțarea priorităților Uniunii. Sănătatea publică este una dintre politicile cu impact direct asupra cetățenilor. Afacerile juridice presupun analiza cadrului legal și instituțional în care pot funcționa inițiativele europene.
În calitate de vicepreședinte, Victor Negrescu are responsabilități privind combaterea corupției și politicile de transparență, Registrul de transparență, Panelul pentru Viitorul Științei și Tehnologiei – STOA, sistemul european de analiză strategică ESPAS și serviciile Bibliotecii Parlamentului European.
De asemenea, o înlocuiește pe președinta Parlamentului în chestiuni legate de partenerii sociali, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Republica Moldova și organisme multilaterale precum Organizația Mondială a Comerțului și Organizația Internațională a Muncii.
„Într-o perioadă în care suntem îndemnați tot mai des să fim radicali, să fim agresivi și să respingem orice compromis, am ales să cred în puterea dialogului, a profesionalismului și a valorilor democratice” – a declarat Victor Negrescu după ce a primit, în cadrul MEP Awards, distincția de Europarlamentarul Anului 2026, Premiul pentru Excelență în Guvernanță și Colaborare la nivelul Uniunii Europene.
La Bruxelles, puterea nu aparține întotdeauna celui care vorbește cel mai tare. De multe ori, aparține celui care știe cum să îi aducă pe ceilalți în jurul unei idei.
Material realizat în cadrul unei inițiative editoriale cu finanțare europeană.