Caţavencii

Vlad Alexandrescu: „România, un stufăriș”

Cine mai are știință de Descartes poate acum să-l savureze. Corespondența lui René în traducerea lui Vlad. Rațiune? Pasiune!

Reporter: Tu și Descartes. De ce?

Vlad Alexandrescu: Pentru că, într-un moment de criză existențială, am primit de la părinții mei, sub bradul de Crăciun, operele complete ale lui Descartes în monumentala ediție a lui Ch. Adam și Paul Tannery. Atunci n-am crezut, dar asta mi-a schimbat cariera științifică.

Rep.: Ce e bun din Descartes chiar și pentru puștanii Internetului de astăzi?

V.A.: Ideea că există o formulă de a reduce diversitatea lumii la coordonatele carteziene. Asta fac și adolescenții pe Internet, fără să-și dea seama neapărat.

Rep.: Rațiunea. De ce să ne-ndoim de ea?

V.A.: Ne îndoim de ea ca s-o regăsim mai bine, după ce am epuizat toate căile celelalte. Parcursul cartezian rezumă itinerarul experimentelor adolescenței.

Rep.: Are Descartes o formulă a narcisismului?

V.A.: Je pense donc je suis! Dar din acest narcisism asumat, el regăsește lumea, ca privire asupra totalității cunoașterii.

Rep.: Cum e România astăzi, în termenii lui Descartes?

V.A.: În termeni de urbanism, un stufăriș nearanjat în care orice plan lipsește, iar casele sînt concrescute unele din altele, după obiceiurile tribului.

Exit mobile version