Ce vrei să te faci, puștiulică, cînd crești mare? Păi, vreau să mă fac un nene nesimțit care-și asumă responsabilitatea și pe care-l doare-n cur. Chestia asta trebuie băgată în școli, la Educație Civică și Sport.
Apare cîte unul, cum a apărut mahmurul săptămîna trecută, și zice: "Care-i, mă problema? Că nu intrăm în Schengen? Și ce-aveți cu Baconschi?… Mi-asum eu totul. Deci, gata, hai, roiu'! Spargeți bîlciul, că s-a rezolvat."
Așa, și?… Păi, nimic, gata, asta a fost tot. Și-a asumat bărbatul de stat totul și putem să mergem acasă, noi, copiii.
Nu-și dă nimeni demisia, nu își pune cenușă în cap, nu-și rupe nimeni hainele de pe el? Ei bine, nu. Și-atunci ce înseamnă chestia asta cu asumatul responsabilității? E doar așa, ca să nu rămînă responsabilitatea neasumată? Da.
Dar eu, puțoiul, cel care-mi plătesc dările la stat la zi, și casc gura la tine, iar tu îmi spui că peste un an va fi bine? Eu ce să fac dacă-mi plănuiesc viața în funcție de promisiunile tale, iar tu vii apoi și-mi zici că îți asumi?
Cînd o să apară Blejnar la ușă să mă întrebe de taxe, o să-i spun așa: "Vrei bani? Nu-ți dau nimic, îmi asum totul. Și nu-i mai deranja nici pe vecinii din bloc, că-mi asum și pentru ei. Hai, tai-o, fălcosule, că s-a rezolvat!"