Victorie, sîntem finaliști! Potrivit unei statistici, România, adică draga noastră Superligă, se află pe locul 12 în Europa. La – procentual – numărul de meciuri egale. Ne întrece, la mustață, doar campionatul din Muntenegru. Nici nu e de băgat în seamă, ar fi ca și cum nu există. Ce mi-e Podgorica, ce mi-e Priștina, ce mi-e Muntenegru, ce mi-e Kosovo – ca să o parafrazăm pe o ilustră prim-ministră… Deci, practic, fraților, sîntem campioni la egaluri! Sîntem un fel de Oțelul Galați al Europei!
Vestea bună se coroborează cu încă una, pe măsură. Potrivit altor statistici, România se situează, cică, tot pe al doilea loc european. Ca număr al comenzilor de pizza. Sîntem lideri regionali, de la distanță, neamule! Dacă s-ar agrega niște date statistice mai ample, pe ultimii 25 de ani, e posibil să fim pe un loc fruntaș și al consumului de alune, semințe, bere, șpriț și alte alea – de pe canapea, de cînd România nu s-a mai calificat la Mondiale…
Mai umblă vorbă și că, prin bogăția ei de X-uri, Superliga din Carpați a devenit o zonă ofertantă pentru investitorii străini, adică pentru aventurierii care-și riscă bănuțu’ la pariuri. Ce să zicem? Treaba lor, a pariorilor! Mai degrabă, în ultima etapă (e doar un exemplu), se cuvine să-i omagiem pe puținii eroi care și-au găsit puterea de a urmări cap-coadă un meci încheiat la egalitate, precum Poli Iași – FC Voluntari (0-0). La un nivel cumva superior ceva mai animat, a fost tot meci egal, tot 0-0, și la Hermannstadt-Petrolul. Există egaluri și egaluri. Există remize spectaculoase și meciuri de-a dreptul nule. În statistica scorurilor egale, campionatul din Spania e doar cu cîteva locuri în urma celui din România. Să nu-i lăsăm să ne detroneze! Superliga e mai tare ca La Liga!
Ca o condiție-record de meciuri egale la hectar, într-o zonă cu mai mari sau mai mici conflicte, Superliga lu’ Gino & co rămîne un factor de stabilitate. În ciuda inevitabilelor certuri (cum se mai întîmplă și-n orice familie, vorba aia…), coaliția de guvernare LPF-FRF le garantează microbiștilor români un lucru esențial, în vremurile astea, atît de complicate: echilibru și stabilitate! Iar noi, chibiții, stăm pe margine, mîncăm pizza și înregistrăm multe rezultate de egalitate. Și, de atîția ani, ne tot întrebăm: cum se egalizează oare valorile din prima ligă? În sus sau în jos? Greu pronostic. Hai, dacă tot nu se ghicește vreun pont, măcar pariați responsabil! Hai România!
