Vulnerabilul dom’ președinte

Atunci când Traian Băsescu a vrut să introducă presa pe lista vulnerabilităților la adresa siguranței naționale, o parte a societății civile, ce părea a mai exista pe vremea aia în variantă critică, neinvitată la Cotroceni, a reacționat prompt și destul de vehement. Pentru că rolul presei într-o societate democratică nu este, în nici un caz, acela de a-și aplauda președintele, de a-l tămâia cu fiecare ocazie, de a-i ridica statui încă din timpul vieții și de a-l feri pe alegător de informațiile reale ce ar putea, totuși, să-l îndepărteze de idolul de mai ieri de la urne. După cum s-a văzut, acest rol este îndeplinit cu maxim succes de către ofițerii acoperiți ai serviciilor secrete, ofițeri care n-au nici cea mai mică jenă să răspundă ordinelor superiorilor pentru a transforma imaginea unui autocrat în devenire în cea a trimisului lui Dumnezeu în spațiul carpato-danubiano-pontic.

Dar, se vede treaba, societatea civilă, atâta câtă mai era ea la vremea aceea, a greșit fundamental. Se dovedește asta azi, la ani distanță, când presa, deși practic inexistentă în raport cu anul 2009, de exemplu, poate face mai mult rău decât ne-am fi putut imagina vreodată. Presa, în zilele noastre, poate influența major și grav decizii juridice, poate determina judecătorii să se transforme în figuri de plastilină în mâna unor păpușari malefici și amenință, fără putință de tăgadă, bunăstarea și confortul financiar al însuși primului cuplu al țării.

Am ajuns, așadar, să dăm dreptate celui care a fost mai paralel cu dreptatea decât un gard cu șanțul de lângă bodega preferată. Dar nu putem să ignorăm semnalele care vin din societate doar pentru că Băsescu este aprioric antipatic. Pentru că, deși am vrea să negăm realitatea, să o ascundem sub preș din solidaritate de breaslă prost înțeleasă, semnalele din teritoriu ne spun altceva. Ne spun, de exemplu, că presa este capabilă, în anii noștri, să influențeze deciziile Justiției, să facă presiuni asupra judecătorilor, să vicieze, în cele din urmă, actul de justiție. De unde știm? Păi, o spune foarte clar primul cuplu al țării, format din Carmen și Klaus Iohannis. “Presiunea – atât directă, cât și indirectă – pe care a exercitat-o presa locală asupra judecătorilor Curții de Apel Brașov, în contextul în care timp de peste zece ani, prin articolele publicate, a conturat în mod susținut în spațiul public (la care au acces și judecătorii) o imagine nefavorabilă subsemnaților ș…ț este de natură să influențeze opinia și conștiința judecătorilor”. Acesta este un fragment din cererea prin care soții Iohannis solicită strămutarea de la instanțele brașovene a dosarului ce are drept obiect contestația în anulare depusă de familia prezidențială la decizia prin care li se ia dreptul de proprietate asupra unui imobil, pentru că acesta ar fi fost obținut prin fals și uz de fals.

Așadar, familia prezidențială spune, într-un act oficial adresat Înaltei Curți de Casație și Justiție, că presa, nenorocita de presă, ba mai mult, presa locală, este capabilă să influențeze opinia și conștiința judecătorilor, făcând asupra acestora presiuni “directe și indirecte”.

Este o afirmație extrem de gravă, pe care Klaus Iohannis și Carmen Iohannis vor trebui, în cele din urmă, să o dovedească. Dacă există presiuni directe făcute de presa locală, acestea sunt simplu de demonstrat, prin articolele în care presa locală îi împinge, practic, pe judecători spre o anumită decizie. Dacă există presiuni indirecte, nu ne îndoim că președintele, având acces la informațiile oferite de SRI, poate produce în instanță proba acestor presiuni.

Dar până când aceste probe vor fi prezentate oficial, singurii cu adevărat vinovați, constatați ca atare printr-o decizie judecătorească, sunt soții Iohannis, care trebuie să dea înapoi o casă obținută ilegal. Mișcarea lor, prin care fac vinovată presa de matrapazlâcurile lor, îi coboară pe acești doi parveniți la nivelul lui Traian Băsescu. Numai ăla, negând la rându-i evidența, a fost în stare să spună că frate-su a fost condamnat nu pentru că a luat bani de la interlopi, ci pentru că presa a dezvăluit acest lucru. Iar dezvăluirile presei sunt, după cum se știe, presiuni la adresa judecătorilor.