Există un interval scurt la finalul lui ianuarie în care oamenii merg la mall și pentru altceva decât cafeaua pe care și-o iau de la Starbucks. În corporații, e o perioadă moartă, pentru că toate gagicile de la HR și contabilitate și-au programat concediu ca să vadă ce reduceri au băgat la Zara și Mango, în timp ce bărbații trec meteoric prin magazinul de la care și-au luat toate perechile de blugi din ultimii opt ani, pentru vizita lor anuală de trei minute (în care intră și probarea în timp record a perechii de pantaloni pe care și-au ales-o).
În materie de reduceri, există mai multe școli de gândire. H&M, de exemplu, scade prețurile în special pentru hainele pe care nu le-ar purta nici un om care nu face parte din conducerea mafiei chinezești. Aici găsești cele mai elegante cămăși înflorate de mătase, mărimea S, și, dacă ai noroc, chiar și sacouri de culoare galbenă, cu care nu ți-ar fi rușine, la o adică, să prezinți starea vremii la PRO TV.
Zara are o strategie complet diferită. De pe etichetă, nu schimbă neapărat prețul, cât compoziția materialului. Reducerea nu se referă la faptul că vând același produs la un preț mai mic, ci la calitatea net superioară a produsului care ți-e livrat la același preț. Am cercetat îndelung oferta de sacouri, zăbovind printre rafturile cu haine aproape șapte minute, dar singura probă pe care am făcut-o a fost cea care presupune compararea etichetelor externe cu cele din interior. Pe eticheta externă, cu prețul, sacoul era 100% bumbac. Dacă făceai însă un efort suplimentar și căutai eticheta aia de pe interior, care spune mereu adevărul, găseai cam așa (citez din memorie): 50% viscoză, 48% acrilic, 2% elastină. Nu știu dacă a fost o scăpare onestă, a unui comerciant care vrea să-și vândă mai repede produsul mințindu-i pe clienți, sau e vorba de altceva, mai meschin. Mă rog, poate că e și mult exagerat interesul nostru pentru fibra naturală din compoziția hainelor. Dacă ăsta ar fi un criteriu important, atunci rochia de carne a lui Lady Gaga ar fi mai râvnită decât orice țoală din material sintetic, ceea ce nu se întâmplă decât în cazul pensionarilor din Balta Albă.
Atunci când nu te păcălesc cu etichete false, magazinele folosesc inofensiva metodă a inducerii în eroare prin punerea hainelor pe niște manechine pe care acestea arată nefiresc și înșelător de bine. E enervant că toate manechinele din plastic sunt extrem de slabe și nu-ți dai seama dacă o pereche de blugi sau o cămașă care vin perfect pe ele or să arate la fel și pe tine. Și e nedrept că toate manechinii sunt slabe, simetrice și bine proporționate, pentru că e foarte ușor să fii slab, simetric și bine proporționat când te toarnă cineva într-o formă de plastic și tot ce trebuie să faci pe urmă e să stai într-o vitrină de mall, fără să mănânci zilnic pizza pe tastatura calculatorului.
În încheiere, câteva sfaturi pentru cititorii care vor să meargă în perioada asta la cumpărături și nu știu cum se face. Atunci când mergi în mall, dacă vrei să cheltuiești cât mai puțin, e bine să te îmbraci cu cele mai bune haine. O să ai în felul ăsta niște standarde foarte ridicate, pentru că nimeni nu vrea să-și cumpere haine mai nasoale decât alea de pe el. Îmbracă-te, așadar, cu cele mai scumpe țoale din dulap, iar dacă e nevoie închiriază-ți un smoking sau împrumută de la un prieten costumul de ginerică. Trebuie să fii elegant, ca să nu ajungi pe urmă să dai banii pe toate gioarsele. Nu trebuie să faci greșeala acelor persoane care au ieșit la cumpărături îmbrăcate cu un tricou murdar și rupt și au plecat acasă cu niște cămăși care le-au atras atenția doar pentru că erau mult mai puțin descusute și pătate doar într-un singur loc.
Publicat în Cațavencii, nr. 7(85), 2013
