Caţavencii

ABDELRAHMAN KAMAL, ghid egiptean în Hurghada: „Cămilele au o memorie excelentă și nu uită niciodată dacă le faci rău“

În excursia opțională din Hurghada în Sahara egipteană, am ajuns și la Satul Beduinilor. Locul unde ghidul local Abdelrahman Kamal ne-a spus niște chestii foarte interesante despre viața în deșert.

Cuvîntul bedouin înseamnă locuitor al deșertului. Acești oameni au venit inițial din Orientul Mijlociu, mai exact din Arabia Saudită, și s-au stabilit aici, în deșertul egiptean. Au ales să trăiască în deșert, departe de agitația orașelor, deoarece preferă să trăiască după propriile reguli. Sînt comunități foarte unite, cu legături de familie extrem de puternice. Ei nu prea interacționează cu alți oameni. Astăzi, ne aflăm într-o casă de oaspeți din satul turistic, pentru că, de fapt, nu locuiesc aici.

Dacă mă întrebați unde trăiesc, trebuie să vorbim despre cele mai importante lucruri necesare pentru a supraviețui în aceste zone. Primul aspect este adăpostul. Dacă vrei să construiești o casă în deșert, structura trebuie să fie solidă sau la adăpostul unei coline. Trebuie să folosești relieful ca paravan împotriva vîntului, deoarece ești într-o zonă deschisă, unde vîntul bate foarte puternic. Dacă pui undeva cortul, el trebuie să fie bine protejat.

Al doilea aspect este hrana. Pentru beduini e simplu: au cămile, capre și multe alte surse de proteine. Își fac singuri pîinea pe care o coc direct pe foc, așa cum am văzut mai devreme. Dacă ai cămile, ai aproape tot ce-ți trebuie. Poți obține hrană, lapte și chiar apă. Cum? Beduinii fac ceva foarte interesant: le dau cămilelor să mănînce sărat, apoi le lasă libere în deșert. Acest lucru le stimulează instinctul de a căuta apă. Oamenii le urmăresc pînă cînd cămilele găsesc o sursă de apă și încep să sape după ea.

Cît de adînc trebuie să sape?

Nu știu exact, dar cred că adîncimea e între șase și zece metri. Așa se găsește apa, dar întrebarea este cum reușesc cămilele să o găsească? Teoria mea e că simt cu copitele temperatura solului și unde e mai rece înseamnă că acolo e apă. Unii susțin că pot mirosi apa, chiar și la o adîncime de 30 de metri, sau că simt vibrațiile pînzei freatice. În orice caz, e uimitor că acest animal poate supraviețui în deșert două săptămîni fără apă și că e capabil să o găsească la adîncimi atît de mari. De asemenea, dacă ai o cămilă, ai și combustil pentru foc – balega de cămilă arde foarte bine.

Un alt aspect important este medicina beduinilor. Cînd mergi la „farmacia” lor, o să vezi că au tot felul de plante medicinale naturale pentru diverse afecțiuni: răni, indigestie, dureri sau alergii. Ei folosesc aceste remedii din bătrîni și încă funcționează. Acum le și comercializează și din banii cîștigați își cumpără făină pentru pîine sau beneficiază de anumite servicii.

Tradiția căsătoriei la beduini poate părea ciudată celor din exterior. Femeile beduine sînt complet acoperite; nu le poți vedea nici o parte a corpului sau a feței (poate doar ochii), din cauza hainelor tradiționale. Pentru că femeilor nu le e permis să își arate fața altor bărbați, ci doar femeilor, cum poate un băiat să știe că fata e suficient de frumoasă ca s-o ia de nevastă? Cea care îi alege viitoarea soție este mama. Dacă ești un fiu bun și ascultător, te va recompensa cu o soție frumoasă. Dacă ești rău și neascultător, s-ar putea să te alegi cu o parteneră cu care va trebui să trăiești toată viața, chiar dacă nu vă potriviți. Există reguli clare pentru a cere o fată în căsătorie. Una dintre ele este obținerea permisiunii. Cînd familia vine cu băiatul în pețit, dacă fata e de acord cu căsătoria, îi pregătește viitorului mire un ceai și pune zahăr în el. Dacă îi refuză propunerea, nu pune zahăr deloc. Există chiar și o poveste despre o fată care i-a dat o cană cu zahăr, semn că era extrem de interesată de nuntă.

Cînd te afli în deșert, o mare problemă este orientarea: ce faci dacă te rătăcești? Cum îți dai seama încotro e estul? Beduinii au multe tehnici vechi pentru a afla acest lucru. Una dintre metode este orientarea după soare.

Da, înfigi un băț în nisip, iar umbra lui te ajută să afli punctele cardinale.

Exact! Această metodă se folosește și în armată. Urmărești umbra lăsată de băț: cînd își schimbă direcția, marchezi cele două puncte. Linia inversă indică nordul, iar apoi poți afla restul punctelor cardinale. Mai există un mod și mai simplu: dimineața, doar te uiți de unde răsare soarele. La fel poți face și la sfîrșitul zilei, uitîndu-te unde apune.

Cum aprind beduinii focul în deșert?

Se folosește o metodă străveche, prin frecarea a două pietre. Ori folosind un fel de praf de pușcă artizanal. Revenind la orientare, o altă metodă de a afla nordul este pe timp de noapte. Te poți ghida după Steaua Polară, o stea fixă, care nu își schimbă niciodată poziția și indică mereu nordul. Chiar și pe zi, dacă cerul e înnorat, există anumite tipuri de plante care cresc în deșert și te ajută să te orientezi. Rădăcinile cresc spre nord, partea expusă la soare se dezvoltă spre sud.

Ca floarea-soarelui.

Da, exact așa. Planta crește într-o direcție, iar rădăcinile se ramifică în direcția opusă.

Care e numele satului?

Bayt al-Sha’ir.

Înseamnă ceva?

Da, Bayt al-Sha’ir înseamnă „Casa poeziei”, deoarece beduinii sînt cunoscuți pentru stilul lor poetic. Este un stil destul de complicat de înțeles pentru noi. Ei vorbesc limba arabă, dar au un dialect propriu. În ceea ce privește educația, ei nu au școli în deșert. Unii tineri pleacă la oraș pentru a studia, iar apoi se întorc în comunitate pentru a-i învăța pe ceilalți.

Cămilele sînt animale răzbunătoare? E adevărat că-l țin minte pe cel care le-a făcut rău și îl pot ataca cînd nu se așteaptă?

Cămilele nu sînt agresive decît dacă sînt abuzate. Dacă te porți frumos cu o cămilă, dacă o îngrijești, o hrănești și îi dai tot ce are nevoie, ea poate fi una dintre cele mai loiale ființe din lume. Dacă te porți urît cu ea, se va simți abuzată și va deveni agresivă. Aceasta este natura ei.

Deci e doar un mit că își pot omorî stăpînul în somn?

Cămilele au o memorie excelentă și nu uită niciodată dacă le faci rău. Există multe povești despre oameni care au maltratat cămile, iar după zece sau 15 ani, cămila i-a recunoscut, le-a ținut minte fața și s-a răzbunat.

Exit mobile version