În urmă cu niște ani, Alba Iulia devenise un fel de bijuterie turistică iar Cetatea, proaspăt renovată cu un purcoi de bani europeni, lăsa orice turist cu gura căscată. Astăzi totul pare mai trist ca o zi de salariu în care nu se dau banii. Și, totuși, orășelul ăsta adună parcă toată esența României. E încă un oraș simbol, chiar dacă astăzi simbolizează cu totul altceva.
Aici, la Alba Iulia, de 1 Decembrie 2025, sărbătorim congresul doamnei Șoșoacă, care-și adună oștenii în Cetate, la Casa de Cultură. Tot aici se adună cu mare fast patriotarzii AUR, care organizează un mare congres de realegere în funcție a unicului candidat, George Simion. De undeva din raiul comunist, Ceaușescu zâmbește cu speranță. Iată, sfintele idealuri sunt duse mai departe de panaramele auriste.
Aici, la Alba Iulia, se va plimba cu steagul pe piept primarul Gabriel Pleșa de la PNL, traseist și impostor, cu doctorat plagiat, cum îi șade bine oricărui politician sadea. Și tot aici, la Alba Iulia, va păși cu piciorușele lui marele om mărunt, deputatul Florin Roman, alt mare penelist de frunte. Tot plagiator și impostor, căci Alba Iulia este un oraș simbol.
Aici, la Alba Iulia, liderul AUR este un dezvoltator imobiliar și în același timp șef al Comisiei de Urbanism, căci are și Lulea epigonii lui prin provincie.
Cu puțin noroc, poate se întoarce și Codrin Ștefănescu pe aici, în orașul care i-a dat un mandat de deputat PRM. Sau poate Emilian Cutean, marele revoluționar de catifea, ajuns și el prin Parlamentul României tot pe listele din Alba, de la PSD.
Alba Iulia este și va rămâne un oraș simbol. Iar toată România e Alba Iulia. O țară de care te poți bucura la fel cum te bucuri de un cârnat gustos, în sensul că nu trebuie să te întrebi vreodată din ce-i făcut.