Suporteroi! – ce mîndru sună acest cuvînt! Da, pe bună dreptate, suporterii pot fi considerați supereroii timpurilor noastre. Deși fotbalul băștinaș este așa cum este, ei continuă să vină la stadion, ca să-și susțină echipa favorită. I-am văzut, în număr mare, atît cît permitea micul stadion, la recentul meci dintre FCSB (adică Steaua) și Dinamo. Pînă și cei mai înfocați dinamoviști consideră că FCSB = Steaua… Desigur, e greu de priceput cum niște oameni de așa mare calitate pot să țină cu Dinamo sau Steaua. Asta-i altă discuție, hai s-o lăsăm, nimeni nu-i perfect! Ideea principală este că suporterii își văd dedicat de treaba lor. Fără ei n-ar exista nici spectacolul fotbalistic. „Să mergem la meci, ca la teatru“ – se tot vehiculează această vorbă, un pic inadecvată. Peluza nu-i sală de teatru. În schimb, un celebru critic dramatic a zis o vorbă bună: teatrul începe acolo unde există măcar un actor și un singur spectator. În anumite tribune de la noi, spectatorii-s destul de mulți, au început să se întoarcă, slavă Domnului! Ar aștepta să se întoarcă și mai mulți actori de Doamne-ajută.
Mai departe, continuînd această odă închinată suporterilor, ar mai fi ceva de spus. La meciul FCSB-Dinamo, au demonstrat că, da, se poate! Mai pe româna contemporană: Yes, we can! S-a demonstrat că foarte mulți români sînt oameni normali, deși temperamentali. Cînd ții cu echipa ta, e scuzabil să mai scapi o strigătură porcoasă… La fel ca majoritatea oamenilor de pe aceste meleaguri binecuvîntate, suporterii și-au văzut pașnic de treburile lor, în ciuda tuturor necazurilor și a avalanșelor de știri & previziunilor apocaliptice. Românii-s vai de mama lor, iar România este o țară de, bineînțeles, căcat – tot halim zilnic, obsesiv, aceste poncife (v. DEX) care au intrat, parcă, în ADN-ul națiunii. Or, la ultima rundă a Eternului Derby, tribunele au arătat că treaba nu stă chiar așa. S-a văzut că fanii celor două echipe nu-s mai breji, da’ nici mai nasoi decît cei din campionatele civilizate. A remarcat și premierul Ciolacu, vîrful de la Gloria Buzăului, la flash interviews, după încheierea partidei: „M-am uitat și-n tribune să văd terorismul. Nu l-am văzut!“. Că bine le mai potrivești matale, bibicule!
Cu excepția unor cazuri mai degrabă patologice, foarte mulți români, imensa majoritate, își propun să nu încalce legea, să se comporte în mod pașnic și civilizat. Din păcate, tot felul de instituții anchilozate (sau puse, oare, pe interes?) îi împiedică să se manifeste ca atare. De ce nu s-a disputat acest meci pe Ghencea? Nu se știe precis. Întrebați-l pe Talpan, colonelul mesianic! Dacă aveți relații și prin alte părți, mai insistați. A fost mare păcat că fanii civilizați ai lu’ Steaua/FCSB și Dinamo (treaba lor!) n-au avut loc să se desfășoare, ca să se vadă că oamenii OK sînt chiar mulți. Astfel, cu tristețe, ca supraviețuitori ai unor vremuri de tristă amintire, văzînd în ce hal (nu) se mișcă instituțiile, tragem concluzia cu o vorbă veche, din aceleași vremuri: Muie APV, muie Miliția și Securitatea! Hai România!