Articole din categoria: Șut şi ţară

Păi, să nu te bag în pizda mă-tii, coronavirusule? Marș afară, javră ordinară! Pardon de expresie, da’ nenorocitul ne-a dat-o la temelie: ne-a suspendat meciurile. Și nu-i doat atît. Epidemia lovește în niște fundamente care, de mii de ani, au definit în mod profund dimensiunea noastră umană. Cu tot respectul pentru regnul animal, merită protejat. Totuși, numai noi, oamenii, umplem tribunele la meciuri. Numai noi, oamenii, mergem la film, la teatru, la muzeu, la concerte. Animalele nu-și duc puii la […]

Vreo douăzeci de fotbaliști amatori, bucureșteni, toți băieți cu facultate, s-au dus joia trecută să joace o etapă din meciurile lor bi- sau trisăptămînale în nocturna unui teren cu luminație. Pentru chestia asta plătesc bani buni proprietarului terenului. Unuia dintre ei, pe care-l cunosc, i-am spus din surse sigure că se duce de pomană la teren. El, nimic! Factotumul terenului i-a întîmpinat pe fotbaliști cu o mutră de om lovit în plexul solar al veniturilor: „S-a suspendat toate competițiile!”. Îi […]

Cum poate un om să fie oltean, suporter oltean? Întreabă-mă să te-ntreb. Io te-ntrebai, tu mă-ntrebași și n-ajunserăm, vericule, la nici o concluzie susținută rațional. Fotbalul din Oltenia rămîne greu de explicat, mereu misterios. Exuberant și penibil, veșnic schimbător. De cînd ne muri prin deces Chimia Rm. Vîlcea (pomenit fie-i numele, a fost cineva la viața ei!) ne tot uitarăm prin vecini, e bine să te ai bine cu vecinii. Mîine-poimîine se fac douăj’ de ani și mai bine. Pandurii […]

Facem o spovedanie și o mărturisire: atît cît ne stă în puteri, în slabele noastre puteri omenești și jurnalistice, tot evităm să scriem despre FCSB = Steaua. E un subiect prea la îndemînă, prea telenovelistic (la modul ieftin, căci telenovela rămîne un gen demn de iubit). De la distanță, ne ferim să comentăm conflictul dintre Talpan și Gigi. N-avem vocație de colonei maniaci sau de ciobani mistici. În afară de Steaua, doar Dinamo ne mai stîrnește o mai mare indiferență. […]

Habemus play-off & play-out! După lupte seculare care durează încă din vara anului trecut s-a încheiat, în sfîrșit, sezonul regular sau (???) poate regulat, că nimeni nu-l poate denumi mai exact, futu-i! O fi regular sau regulat? Deja nu mai contează. Să-și bată alții capul (lingviștii, adicătelea, recte) cu definirea precisă a termenului sezonier. Că-i regular sau regulat, pentru noi contează prea puțin – așa, doar ca simpli, devotați și iremediabil îndrăgostiți de campionatul românesc. Liga 1, cum îi zice […]

– Multe-s vechi și nouă toate. Ce e rău și ce e bine, tu te-ntreabă, dă din coate! – Dacă emoție nu e, nimic nu e. Pe chestia asta (că idee nu-i putem zice), ni se păru simpatic ultimul meci (“Eternul Derby”!!!) dintre Dinamo și Steaua. FCSB = Steaua, hai să nu ne luăm după chichițele avocățești ale unor apeviști ca colonelul Talpan. A fost runda cu numărul 176, a unui meci disputat de două grupări care, împreună, au adunat […]

Moșule, nici nu mai știi cum să faci cu tinerii din ziua de azi! Dacă-i bați la cap și le invoci exemplul înaintașilor (sau mijlocașilor, fundașilor, portarilor din generațiile anterioare), îți ies vorbe – că prea-i cicălești, că vremurile-s altele. Dacă-i lauzi apăsat, pentru a-i încuraja, înseamnă că-i cocoloșești. Dacă-i lași doar de capul lor, să facă tot ce vor, să (se) rateze de unii singuri, iarăși e suspect – asta denotă nepăsarea și lipsa de atenție pentru trăirile celor […]

Orice popor își are derby-urile pe care le merită. Așa o fi? Zicem că noi, suporterii fotbalului românesc, merităm un mare derby mai bun – poate că nu spectaculos (mai rar, într-un derby), da’ măcar mai fîșneț, mai animat. Merităm un pic mai mult, măcar pen’ că am apucat să vedem niște partide-derby la viața noastră. Azi, prin forța împrejurărilor, marele derby a devenit CFR-FCSB. Un derby între niște acronime, niște inițiale majuscule – s-ar zice, la mișto. Totuși, înaintea […]

Abia acum, într-un tîrziu, ne-am prins de-o chestie. Noi, în România, nu prea reușim să construim autostrăzi, școli sau spitale (deja supramitizatul “proiect de țară”), dar, în schimb, sîntem preocupați consecvent de o temă: mîncarea. Și, mai ales, mîncarea românească. Popor ospitalier, ne-am bucura ca jucătorii sosiți pe meleagurile cluburilor noastre, da, să savureze bucatele autohtone. Noi, poporul, luptăm de secole să ieșim din foame. “Îți place mîncarea românească?” este întrebarea-standard, recurentă, a reporterițelor (sînt femei, scuze, nu-i nici o […]

Mîine pînă la moarte! Se întrezărește o altă zi promițătoare, o nouă speranță, în bezna de la Dinamo. Ar fi vorba, cică, de un masiv desant al investitorilor arabi în Groapă, al unor misterioși șeici de la un și mai misterios fond de investiții. Ăsta chiar ni se pare un basm demn de magia celor 1001 de nopți. Adică, mai pe românește zis, fake news. Căci, dacă pui la socoteală, tot cam 1001 de nopți (și zile grele) au trecut […]

Pe lîngă dezastrul din infrastructura rutieră, criza sistemului medical, criza sistemului de pensii, ineficiența administrației publice, corupția politicienilor, cazul Caracal sau dietele naturiste, fraților, o altă temă bîntuie obsesiv mass-media și imaginarul simțitor al românilor: Ce modele oferim tinerei generații? “Tinerii din ziua de azi…” – o altă vorbă aflată pe buzele atîtor generații de adulți care, la un moment dat, s-au hotărît să îmbătrînească. Începi să îmbătrînești atunci cînd decizi să vizezi acest obiectiv ambițios. Destui oameni reușesc să […]

Deci, hai noroc și sănătate, la mulți ani! Am mai bifat un turneu de promovare de la un an la altul – cu popi și nutriționiști, cu folclor și umor, cu orori și pocnitori, cu cete de colindători și de prezicători. A devenit un rit de trecere, înfăptuit cu sfințenie de mass-media, în intervalul 25.12 – 07.01. Sau, cum ar zice bătrînii și creștinii, între Crăciun și Sf. Ion. Îi iubim pe bătrîni și pe creștini, scuze, no offence pentru […]

Fraților, am învins! După lupte seculare care au durat aproape 365 de zile, încheiem un alt an sportiv. Da’ ce zicem noi „un an“? Tăticule, acum e mai mult decît atît! Trăim, vorba aia, „decenii de împliniri mărețe“. Se împliniră fix 30 de ani de la niște evenimente pe care noi și alte milioane de români ieșiți în stradă le denumim simplu și simplist, desigur, cu forța entuziasmului naiv pe care nu ni-l vor lua ăștia, oricît ar manipula: Revoluție!!! […]

E vremea clasamentelor, a dării/acordării de premii. Uite, d-aia ne place nouă fotbalul, cel mai frumos sport din lume. În alte sporturi – le respectăm enorm! –, ierarhia se definește destul de clar. Se măsoară în secunde sau sutimi și miimi de secundă, alergate sau înotate. Grame sau centimetri. La ei se poate cumva cuantifica – de la natație la atletism, fără a omite halterele. La noi, în schimb, e mult mai multă poezie. E vorba de a găsi mereu […]

La viața grea, am o dambla, să îmi susțin generația mea… Cam așa e și cu noi, așa-zișii “decreței”. Susținem așa-zisa “Generație de Aur”. Chiar dacă n-am luat aurul mondial în ’94, băieții ăștia rămîn ai noștri. Ei – din teren. Noi, chibiții – de pe margine. Am împărtășit bucurii și tristeți, cumva împreună. Ei jucau, noi îi comentam, iubindu-i. Deși i-am mai înjurat, a fost întotdeauna cu drag. L-am înjurat pe Gică Hagi cînd a ratat penalty-ul ăla, cu […]

La mulți ani, cetățeni români! Ca de fiecare dată, pe 1 Decembrie ni s-a învîrtoșat mîndria națională. În restul celorlalte zile din an ne-am deprins să repetăm obsesiv același text păgubos: țară de căcat, fotbal de căcat. De fapt, știm foarte bine că această tînguire masochistă nu duce nicăieri. Da’ nu ne putem abține. N-am fi noi, dacii și latinii balcanici, dacă nu ne-am inflama atît de tare, temperamentali, dacă nu ne-am da cu stîngu-n dreptu’, așa cum doar noi […]

Astăzi, luni, după o tristețe de competiție prezidențială și de calificare la Europene, ne întrebăm, ca simpli și necondiționați iubitori ai echipei naționale: ce-o fi, dom’le, de fapt, “România normală”? E România pe care am apucat-o noi, în ultimul deceniu al secolului trecut, cînd era o simplă formalitate să ne calificăm la fiecare turneu final și abia așteptam să ne batem cu Brazilia în semifinalele World Cup (dar n-a fost să fie)? Sau, variantă, e România de azi, cînd ne-am […]

Asta e… Asta e, că nu e. Dacă ne bazăm pe tripleta consacrată, aia cu trup-suflet-spirit, putem zice că, în meciul decisiv cu Suedia, am fost varză, n-am arătat nimic. Suedezii, cu consacratul pressing agresiv, ne-au dominat fizic, iar noi i-am contracarat cum nu se putea mai bine (pentru dînșii): băieții au arătat că nu-s atît de inimoși (gata să se jertfească pe teren, așa cum erau străbunii lor de la echipa națională), dar, în schimb, n-au nici idei, sînt […]

Sînt suflet din sufletul sportului meu și-i cînt bucuria și-amarul. La barele sale ratatul sînt eu și-otrava cu sine odată o beu, cînd poarta ne varsă paharul… Făcurăm ce făcurăm și iarăși ne veni să parafrazăm din clasici (pont pentru pariori: poetul clasic e ardelean). De ce? Pen’ că, fraților, trăim iarăși (a cîta oară?) niște clipe de reflecție istorică și mobilizare patriotică. E ca un făcut, coincidență și simbol: s-au împlinit 30 de ani de la căderea Zidului din […]

Există anumite clipe din sezonul competițional, mai ales toamna, cînd ne cuprinde și pe noi (că oameni sîntem, nu doar gazetari) nostalgia. Așa fu, de exemplu, săptămîna trecută, cînd am dat la TV peste meciul de Cupa României dintre Metalul Buzău și Poli Iași (0-3). Am fost niște nesimțiți, ne cerem scuze. N-am reușit să urmărim cu atenție truda oamenilor ălora care munceau pe teren (căci plăcut mai e să te uiți la apă, la foc și la munca altuia!), […]