Popoare obosite de minuni,
pe care-n cîrca lor
le-au pus părinții
ca să îi facă-n ciudă lui Irod,
sînt nevoite, vai, să cînte-n cor:
“Azi criminalii noștri-s cei mai buni!”
Și-și rod, ca pe-un covrig uscat își rod
aura de martir a suferinții.
Popoare obosite de minuni,
care-și omoară singure părinții!