De ieri Băsescu a prins boală și pe politiceni. Junghiuri a mai avut și-acum cîteva luni, dar părea ceva de sezon, ca uninominalul pur.
De două ori, în cursul consultărilor și mai apoi seara, la declarația de presă, Traian Băsescu a spus despre Crin, Ponta și, cred, și despre ceilalți consultați, că sînt politicieni, că fac politică. În tonul său nu a fost totuși dispreț. Nu, nici reproș. Mai degrabă un soi de serenitate soră cu revelația și vară bună cu debilitatea.
Ce să-nțelegi? Nu luăm în discuție variantă că s-a dilit. Păi, am înțeles că el nu mai e om politic. Și asta doar pentru că a trecut la un alt nivel, într-o altă clasă, pe un alt norișor. Ăia, politicienii, vax, niște copii, niște imaturi. Politicienii se întîlnesc, discută, negociază, cu alte cuvinte, o freacă la rece, pierd timpul.
El însă a fost ciupit de morbul absolutului, fiara de dincolo de slăbiciunile lumești l-a lins pe față și i-a schimbat destinul. E drept, așa mai obișnuiesc cățeii să-ți facă dacă te găsesc în șanț, cu roatele-n sus.
De-aici, pînă la a crede că tot ceea ce-ți trece prin tărtăcuță e adevăr pur, de 80 de grade, sau că tot ce întreprinzi e fără cusur, nu mai sînt decît cîțiva pași împleticiți. Să sperăm că omul nostru va cădea în bot înainte să-i facă.