Eforie Nord și Eforie Sud. După al doilea război mondial, stațiunea Eforie a fost împărțită în două: în nord erau comuniștii, care veneau la mare cu bilete prin sindicat și stăteau la cozi interminabile ca să cumpere loțiune de plajă pe cartelă, iar în sud se găseau capitaliștii, care mâncau porumb fiert de pe piața liberă și purtau pălării mari, de petroliști texani, ca să nu-i bată soarele în cap.
Mamaia – Numele vine de la localitatea Mamaia Sat, care se află în nordul actualei stațiuni. Mamaia Sat vine de la cuvântul sat, care înseamnă așezare rurală, și de la Mamaia, pentru că așa se numea așezarea aia.
Neptun – Stațiunea a fost numită așa în onoarea zeului roman Neptun, căruia îi plăcea să-și facă aici concediile și să mănânce ciorbă de perișoare la „Cireșica”. Chelnerii mai bătrâni încă își mai amintesc de el și de tridentul aurit cu care dădea după câini, atunci când simpaticele patrupede se postau lângă masa lui, așteptând și ele un colț de mic sau o hamsie.
Bușteni – A fost botezată în cinstea jucătorilor de la Naționala de fotbal a României, care joacă la fel ca niște bușteni.
Costinești – Dacă București a fost întemeiat de ciobanul Bucur, la originea stațiunii Costinești se află ciobanul Costi, care mergea cu oile pe litoral, ca să agațe turiste din RDG.
2 Mai – La început a fost doar o mașină de Poliție abandonată pe plajă. Numele stațiunii provine de la numărul ei de înmatriculare: CT 2 MAI.