Eu credeam (greșit) că oamenii au dreptul să creadă orice. Să spună ce le trece prin cap. Și să voteze ce vor, nesiliți de nimeni. Cu toate astea, dacă aflu că la ușa bunicii mele a venit unul să-i vîndă un inel, o oală, un telefon sau o mașină de cusut la un preț in-cre-di-bil, po-ma-nă cu-ra-tă, brusc dau de pămînt cu libertatea cuvîntului și schimb foaia. Se cheamă escrocherie și se pedepsește. Și mă gîndesc că orice escroc ar trebui pedepsit, într-un fel sau altul, dacă obține foloase nemeritate, bani sau posturi pe baza minciunilor debitate. Dar, în același timp, fac o deosebire esențială între prostie și manipulare. Poți să crezi că Pămîntul e plat, că atomii au haz și că buricul Pămîntului e în Carpați, conectat la anusul lui Dumnezeu. Nu te împiedică nimeni. Însă nu e același lucru să crezi ori să spui că știi cu siguranță.
Cam asta s-a întîmplat în alegerile astea. Cum nu mă pricep la memoria apei (deși ideea asta s-a vehiculat de zeci, sute, mii de ani, fără să o confirme nici măcar un om de știință serios), am să încerc să comentez doar ceea ce știu cu siguranță.
Dl Călin Georgescu afirmă că limba română stă la baza latinei. Orice filolog învață chestii elementare la primul curs de istoria limbii. Că româna se formează ca limbă (derivată din latină și influențată de cele din jur) cam pe la anul 1000. În schimb, cine nu a deschis în viața lui vreo carte de specialitate e dispus să creadă orice. Să nu uităm că, la mijlocul deceniului opt, PCR decisese că ne tragem din daci, așa că a dat drumul la protocronism. Teoria nu era nouă. În secolul al XIX-lea, ungurii credeau că Adam și Eva vorbeau ungurește. În secolul XX, rușii inventaseră totul, de la bec la unde radio. De ce nu ar fi și România un tărîm binecuvîntat? Mai ales că și legionarii de anțărț avuseseră un cult pentru daci. Nu contează că, după revoluție, teoria comunistă și-a schimbat numele în Grădina Maicii Domnului. Românii au început să rezolve problemele globale ale omenirii, pe rînd.
Așa am aflat că limba dacă a format latina și s-au găsit zurlii (un primar al Clujului, dacă nu mă înșel) s-o susțină cu tărie. Acum, dl Georgescu, care, precum se vede, nu a deschis nu numai o carte de lingvistică, dar nici măcar una de istorie, afirmă că româna e la baza tuturor limbilor europene. Să fie sănătos. Îndrăgitul și enigmaticul Lorin Fortuna s-a străduit vreo 15 ani să ne introducă în civilizația peștiliană, iar noi, șmecheri, n-am vrut să-l ascultăm. Păcat că candidatul nostru se bagă unde nu-i fierbe apa informatică.
Dar nu s-a oprit aici, ceea ce începe să devină, din ridicol, trist. Domnia-sa deplînge situația învățămîntului românesc. Ca noi toți. Doar n-om fi zărghiți să credem că a înviat „România educată“. De ce? Mai întîi, că educata s-a născut moartă. Dar Călin (file de poveste) nu se leagă de rezultatele palpabile (pe care, probabil, nu le cunoaște), ci de alte bîrfe care i-au trecut pe la ureche și pe care le-a adoptat rapid.
Pe scurt, domnia-sa afirmă că în școală nu se mai studiază Eminescu, Blaga, Goga. Faptul că o afirma un fost viitor președinte e de natură să ne stîrnească interesul. De ce? Păi, pentru că nu e adevărat. Eminescu și Blaga se fac din clasa a VII-a și sînt subiecte grele la examenele de bacalaureat (categoria eseuri), iar Goga e la locul lui, cu mai multe poezii. Asta dovedește două lucruri. Primul, că dl Georgescu habar n-are ce se întîmplă în școală. Al doilea, că nici admiratorii lui nu prea au treabă cu școala. Tot ce știu ei (și nimeni nu le poate scoate goanga din cap) e că nu se face școală ca pe vremuri. Adică ca atunci cînd habar n-aveau despre ce e vorba între coperțile manualului de română, despre care au aflat abia cînd s-au trezit, peste noapte, români verzi.
Am ajuns aici cu o zecime dintre minciunile candidatului. Mi-ar trebui o revistă întreagă să iau la descusut toate afirmațiile, din care – atenție! – cam 10% sînt valabile și sînt întrebări pe care ni le-am pus cu toții. Dar e uimitor cum o cantitate atît de mare de neadevăruri flagrante au vrăjit un public trumpist, newageist, qanonist, ortodox și patriotic totodată, fără ca vreunul dintre ei să se prindă că principiile se bat cap în cap. Istoria cu economia, ortodoxia cu ezoteria, pacea cu războiul, într-un ghiveci ideologic.
Sper să fiu bine înțeles: alegătorii au toate drepturile din lume. Îmi amintesc despre bucuria orgasmatică pe care ne-a provocat-o Constantinescu, cu cei 15.000 de specialiști. A văzut cineva vreun specialist?
Dar asta se petrecea acum 30 de ani. Acum mușcăm momeala și credem că e adevărată? Cum zicea cineva: poate ne merităm soarta. Dar unde e „România educată“? Oh, wait…