Jurnalul lui Ion Iliescu (prieten apropiat al răposatului)
25 noiembrie 2016
Măi, dragă jurnalule, vestea tragică a dispariției lui Fidel m-a luat pe nepregătite în timp ce ascultam la radio Vocea Moscovei. Parcă ieri jucam cercuri amîndoi împreună cu Tovarășul, și azi nu mai e. Nici el, nici Tovarășul. Socialismul a pierdut un mare om și un mare jucător de cercuri. Dacă aș mai fi om pe interior, aș plînge, dar așa nu pot decît să remarc cu tristețe că c-o moarte toți sîntem datori. Mai puțin eu. Nu mi-a plăcut niciodată să-mi fac datorii.
26 noiembrie 2016
Mereu am fost un pic invidios pe Fidel. Adică mineriadele mele au fost mult mai tari decît Golful Porcilor al lui. Norocul lui a fost că fuma trabuc și că lumea l-a plăcut mai mult din cauza asta. Ce face viciul din om… Dacă pufăiam și eu havane sau o țineam numai în șprițuri poate că obțineam și al patrulea mandat.
28 noiembrie 2016
Ce-nseamnă consumerismul sălbatic capitalist: jumătate din tinerii din ziua de azi nu știu cine a fost Fidel Castro, dar au tatuaj cu Che Guevara. Uite, asta mă doare, pe undeva. Că n-o să ajung niciodată tatuaj, tricou sau lanț de cluburi în Centrul Vechi. Există însă și părți bune. Dacă mor, măcar n-o să se îmbrace Liviu Mihaiu ca mine.
Jurnalul lui Cristian Tudor Popescu (critic de film și om critic, în general)
26 noiembrie
Orice om are dreptul să greșească. Fidel Castro nu face excepție. În tinerețe, a apucat-o pe o cale greșită, fiind orbit de o ideologie cu care nu sunt de acord. Noroc că la bătrânețe și-a revenit și a fost capabil să accepte binele într-un mod foarte firesc, ca și cum nu l-ar fi renegat niciodată. Păi, cum să porți, băi, băiete, o viață întreagă haine militare? Bine că ți-ai dat seama acum, la bătrânețe, că treningul e adevărata uniformă a demnității pe acest pământ.
27 noiembrie
Așa e viața. Trăim, suntem vii, insultăm tot ce ne displace estetic, ne bucurăm de lucrurile mărunte pe care avem ocazia să le reproșăm celorlalți, iar pe urmă ne ducem. Brusc, suntem suprimați fizic de un zeu nebun și pesedist, care ia suflarea din noi la fel cum ia un ministru corupt de-ai lui Dragnea comisioane grase dintr-un contract cu statul. Și uite că murim și nu apucăm să ne spunem lucrurile cele mai importante. Mă bușește plânsul când mă gândesc la săracul Fidel. Aveam atâtea să-i spun… În primul rând, voiam să-l întreb de unde și-a luat treningul ăla șmecher pe roz și albastru pe care-l purta când s-a întâlnit cu Papa, că am o nuntă duminică și nu știu cu ce să mă-mbrac.
