Stimați concetățeni, frați români, băi proștilor: știu că v-am cocoșat cu taxe și impozite, da’ încercați să faceți și voi un efort să ridicați ochii spre mine și să mă aclamați ca pe un Mîntuitor cînd vă spun că am învins deficitul bugetar cu sărăcia pe sărăcie călcînd. Hai, venerați-mă! Mai cu inimă, mahala ineptă, nu vă mai smiorcăiți că v-am înfometat prea rău. Știu eu că toți românii mint și fură cu nerușinare. Mă uit în guvern, mă uit în Parlament, toți o apă și-un pămînt, doar n-ați vrea să cred că voi sunteți altfel? Voi i-ați ales și acum vă pretindeți scîrbiți de alegerile voastre? Poate că ar trebui să faceți terapie psihologică. Problema nu e de la noi.
Dar, fie, poate că ar trebui să vă mulțumesc. În definitiv, nu costă nimic, și omul de rînd e genul de prostul statului care să ia vorbăria goală drept o recompensă reală. Îl știți pe omul de rînd, ăla care se teme de lege, ăla care plătește taxe și impozite și care face petiții pe net, frustrat că autoritățile nu-și fac treaba. Pentru că e prea fraier să priceapă că autoritățile își fac treaba, numai că e treaba mică. Da’ măcar e cu boltă.
Prin urmare, băi contribuabililor, să vă…
… mulțumesc pentru sacrificiul vostru de-a munci pe brînci ca să poată lenevi o întreagă clasă de putori, impostori și parveniți care, altfel, ar fi fost doar o povară în plus pentru ajutoarele sociale;
… apreciez zelul cu care stați la cozi să plătiți taxe și impozite mărite, pentru că fără ele nu puteam plăti lucruri esențiale precum salarii de demnitar, prime de prost gust sinecurist sau contracte nesimțite încheiate de stat cu firmele prietene;
… promit o lumînare cînd muriți prin tribunal cu dreptatea în mînă în timp ce magistrații se bucură de viață lungă, pentru că era păcat să se piardă atîta pensie specială. În definitiv, voi plătiți pentru ea, n-o să ne batem joc de banii voștri;
… asigur că, în caz de război, vom fi primii care vom da un exemplu și o direcție clară, fugind să ne apărăm paradisurile fiscale în care ne-am ascuns miliardele. Apropo, mersi și pentru asta, oi placide;
… încurajez să mai strîngeți puțin din dinți, deși n-aveți prea mulți, pentru că nu mai durează mult și scăpăm de deficit. Vă garantez că vom ridica un pahar de șampanie în cinstea noii ere a bogăției. Al meu va fi cu Krug, al vostru cu Moët. Varianta românească, fiți și voi patrioți!
… reproșez că e vina voastră că AUR a ajuns la 40% în sondaje, nu a unei combinații politice optime de jaf, măgărie și neghiobie;
… garantez că sacrificiul vostru nu a fost în zadar. Vă veți primi răsplata, dacă nu în viața asta, atunci în cea viitoare. Știți cum e, de la mine mai puțin, de la Dumnezeu mai mult. Sincer să fiu, cred că vă fute Dumnezeu niște impozite de vă îndoaie!