Caţavencii

Cum renovăm o renovare a unei renovări

11 ani am stat în Ghencea, la o stație de tramvai de Parcul Moghioroș. Când m-am mutat acolo, Poteraș renova parcul. Acum cinci ani, Rareș Mănescu s-a pus și el pe renovat parcul. Azi, dacă te duci în parc, o să vezi că actualul primar are propria lui viziune de cheltuire a banului public.

Pe scurt: acum trei ani, Moghioroș era un parc nou-nouț. Nu fusese reparat ici-colo cel vechi, nu fuseseră schimbate câteva bănci, nu. Fostul parc a fost ras de pe fața pământului și în locul lui a apărut un cu totul alt parc: alte alei, un pod imens, locuri de joacă și un proiect pentru sere unde ar fi trebuit să existe plante exotice. Serele n-au mai văzut lumina zilei. Au răsărit din pământ câteva schele și cam asta a fost tot.

Cât a costat parcul? 17 milioane de euro. Bani europeni. Curtea de Conturi, în 2016, zicea că parcul este un exemplu de fundamentare nejudicioasă a cheltuielilor pentru amenajarea de spații verzi, deoarece nu numai că nu a fost amenajat un spațiu verde nou sau unul degradat, ci au fost distruse în totalitate și investițiile anterioare de peste trei milioane de lei. Noul parc avea mai puțin spațiu verde decât cel vechi. Anul trecut, la doi ani de la darea în folosință, parcul arăta jalnic, deși era plin de agenți de pază. De ce? Naiba știe, lumea sălbatică sau ce mai vreți, dar, totuși, pentru asta există pază, nu?

Acum se lucrează din nou la sere, sere care sunt, să ne înțelegem, abandonate. Niște schele ruginite înecate în buruieni care s-au trezit probabil la viață ca în filmele de groază și cer să pape niște bani de la buget cu gura firmelor prietene ale PSD.

Exit mobile version