Invitata de astăzi de la rubrica Ora de Turism este Dana Matic, manager de proiect al Asociației Visit Mureș, pe care am cunoscut-o, săptămîna trecută, la ea acasă: Dana a fost și ghidul excursiei de presă pentru jurnaliștii FIJET invitați, în perioada 27-30 mai, să descopere o parte din Mureșul turistic.
Prezintă-ne, pe scurt, asociația pe care o reprezinți.
Asociația a fost fondată în anul 2017 de către Consiliul Județean Mureș, Muzeul Județean Mureș și Salvamont Mureș. Aceștia sînt membrii fondatori, cu scopul de a promova turismul din întreg județul Mureș. Noi sîntem un ONG, încă nu am devenit OMD (Organizație de Management al Destinației), dar ne dorim. De-a lungul anilor, am încercat să punem în valoare tot ce are de oferit județul Mureș. Și are de oferit o diversitate imensă, din punctul nostru de vedere.
Ce ați reușit să faceți în acești ani, de la înființare și pînă acum?
În primul rînd, am încercat să lucrăm la prezența online, să lucrăm la notorietate, să afle lumea de noi. Chiar ultimul director care a venit acum trei ani a zis „Lucrăm pe prezența online, pe conștientizarea publicului”.
Am mapat obiectivele turistice din județ, am făcut un brainstorming cu ce ar trebui să prioritizăm. Cert este că avem mai multe idei, una dintre ele este cea care se bazează pe patrimoniul construit. Am constatat că sîntem județul cu cele mai multe castele și conace din țară și am început o campanie pe care o vom continua, de a face cunoscute castelele care se mai pot vizita. Întotdeauna cînd vin influencer-i la noi în județ sau jurnaliști, încercăm să le arătăm, astfel încît să ajungă la un public cît mai mare, prin intermediul lor. Pentru că acestea sînt adevărate comori ale județului și credem că se poate face turism și pe această nișă.
Am vizitat, în dimineața asta, Centrul de Informare Turistică din Tîrgu Mureș, care e amplasat într-o clădire superbă. Asta este interfața voastră cu turiștii. De unde vin oamenii ăștia? Ce îi interesează, cînd ajung aici, la voi?
Am constatat că vin din ce în ce mai mulți, sînt turiști individuali. Pentru că cei cu grupul au ghidul lor, nu au timp să intre la noi în birou și merg pe fugă, au orarul foarte bine stabilit – ghidul de obicei știe ce să facă. În aceste cazuri, uneori mai intră ghidul la noi și cere informații în plus de la fața locului. Turiștii individuali sînt mai pe slow. Sînt familii, cupluri, grupuri de prieteni. Îi interesează, în primul rînd, ce pot face o perioadă de timp, de obicei cam două-trei ore sau o zi în Tîrgu Mureș. Dar sînt și dintre aceia care au venit din alte interese sau cu alte scopuri la Tîrgu Mureș. De exemplu, soțiile oamenilor de afaceri. Pînă iese bărbatul din ședințe, doamnele vor să viziteze. Și stau mai multe zile și atunci ne întreabă ce se mai poate face în jurul orașului.
Noi de obicei îi așteptăm cu hărți despre Tîrgu Mureș, despre tot județul și despre locurile unde pot ajunge într-o zi. Ca un fel de excursii în stea sau excursii de o zi, bazîndu-ne pe pilonii turistici, de fapt, ai județului, care sînt Tîrgu Mureș, Sighișoara și Sovata. Pe o hartă a traficului de turiști în județ, aceste trei puncte sînt răspîndite foarte bine, ca într-un triunghi – atît Sovata, cît și Sighișoara sînt la o oră de mers cu mașina de Tîrgu Mureș.
Le propunem să viziteze și Reghinul, care e mai aproape. Reghinul începe să fie cunoscut, e situat într-o zonă foarte frumoasă. De la Reghin începe Valea Mureșului Superior, care este de o frumusețe naturală aparte. Și începe zona muntoasă a județului. Reghinul este foarte cunoscut ca fiind singurul oraș cu manufactură de viori din România și sînt și ateliere care se pot vizita.
La Sovata avem, bineînțeles, stațiunea cu Lacul Ursu, foarte frumos dezvoltată și în jurul lacului, cu poteci tematice, cu un turn de belvedere. În sezonul estival, două luni pe an, iulie și august, este deschis și lacul, care este principala atracție. Dar foarte mulți vin și la tratament, și de asta funcționează și în sezoanele mai reci.
Iar Sighișoara, patrimoniu UNESCO, este un must. Sighișoara este adăugată de orice agenție de turism într-un circuit clasic al României.
Dacă tot îi primiți la voi în casă, la Centrul de Informare Turistică, și aflați cîte ceva despre ei, ați făcut o statistică? Din ce țări vin, cam ce îi interesează? În funcție de datele astea, să vă puteți calibra mai bine strategiile, planurile de viitor.
Ne-am gîndit și la asta și am început așa, băbește, de un an de zile. Sîntem încă la început cu număratul și cu sondajele, și cu statistica.
Anul trecut am avut 1.450 de turiști care au venit țintit să viziteze orașul și împrejurimile. Ca destinații de unde au sosit, Germania și Ungaria sînt pe primele locuri, apoi Spania, Polonia, Franța, Marea Britanie, Europa de Vest, țările nordice. Din Polonia și Spania am avut un număr-surpriză de turiști.
Anul acesta am început, din februarie, statistica și deja observăm o creștere a numărului de turiști față de anul trecut, în aceleași luni.
Am avut ocazia să vizităm în acest infotrip prin județul Mureș un castel foarte interesant, cel de la Criș, care e într-o stare de restaurare continuă, iar oamenii de acolo încearcă să îl facă mai atractiv din punct de vedere turistic. Cum puteți să îi ajutați ca lucrul acesta să se întîmple?
Modelul din Criș este unul mai deosebit, deoarece ei încearcă din fonduri proprii să restaureze castelul și din donații. Noi, acum doi ani, am făcut un pas înspre ei, în anul în care am făcut campania cu popularizarea castelelor din județ, le-am propus să organizăm Ziua Castelului la ei în curte, pentru că și suprafața, și terenul au fost foarte propice acestui eveniment. Înainte mai organizasem, cu o singură ocazie, un astfel de eveniment și a avut un succes foarte mare în altă parte a județului, la un alt castel, pe Valea Mureșului. Ne-am propus să aibă o continuitate. Acest eveniment a fost de mare succes. Publicul-țintă a fost cel din Sighișoara, pentru că castelul se află la 18 km de Sighișoara. Sighișoara, Sibiu, Tîrgu Mureș sînt pe o rază de 50-70 kilometri de Criș.
Au venit foarte mulți oameni, am avut diferite activități, mai ales pentru copii. Iar echipa Visit Mureș le-a pregătit și un gulaș la ceaun. Din banii pe care i-am făcut pe gulaș am oferit această donație mai departe castelului pentru renovări. I-am pus oricum pe site-ul Visit Mureș. Comunicăm despre ei în fiecare lună. Noi revenim la destinații și le comunicăm, în funcție de sezon. Le preluăm evenimentele, dacă au evenimente. Sîntem în continuă legătură cu proprietarii de castele sau cu administratorii de castele și de alte obiective turistice.
Dar acesta a fost un eveniment inedit, pentru că am avut și trupe, la care au participat mai multe organizații. Au fost și trupe de reconstituire istorică, au avut lupte…
Reenactment.
Da. Au fost vînzare de kürtos, activități de vopsit pe față, baloane uriașe de săpun, tururi ghidate ale castelului, în limba română și în limba maghiară. Am ocupat o zi întreagă, a fost plină de activități.
Am pus această întrebare pentru că, discutînd la modul general, fiecare județ are un patrimoniu arhitectonic de care poate nu este conștient că poate fi valorificat din punct de vedere turistic. Dincolo de chestia asta de restaurare și de respect față de istorie și față de oamenii care au construit locul respectiv, este sprijinirea comunității. Pentru că în jurul castelului există niște tradiții. Oamenii de acolo pot chiar să cîștige dintr-un turism sustenabil: au o zestre de tradiții nemaipomenită, începînd de la costumul popular sau cîntec, pînă la bucătăria locală cu diverse rețete. Dacă reușim să restaurăm un castel, să îi redăm o parte din valoarea pe care a avut-o, va fi cu siguranță un hub în care se vor închega lucruri, va fi un punct pozitiv pentru comunitatea din zona respectivă.
Noi credem în readucerea la viață a acestui patrimoniu și a acestor obiective. Tot legat de ce am mai făcut ca să îi ajutăm la popularizare: în prima fază, i-am invitat la o întîlnire în Tîrgu Mureș pe toți proprietarii și administratorii castelelor și conacelor, ca să gîndim împreună, să facem un brainstorming, cum am putea noi să îi ajutăm. Și tocmai de la administratorul de la Criș a venit o idee foarte bună, pe care am și pus-o în practică: să fie un afiș, un panou cu ce se mai poate face în județ. Pentru că ni s-a plîns că la ei ajung turiștii, dar întotdeauna îl întreabă ce ar mai putea face în zonă.
Și atunci am realizat un panou cu harta județului, pe care am desenat toate castelele, pentru că noi vrem să se promoveze reciproc. Am dat un astfel de panou la fiecare castel, să îl pună la intrare și să îi trimită pe oameni: „L-ai văzut pe al meu? Du-te și în partea aia și vizitează și uite că e numai la 20 kilometri de aici, pun pariu că nu știai de existența lui”. Și nu prea știu oamenii, și se minunează și sînt plăcut surprinși să vadă asemenea construcții care au rezistat în istorie și au o semnificație. Fiecare, cu povestea lui, este fascinant.
Ideea de asociere este mai importantă decît credem, pentru că, indiferent cîți bani ar avea, un singur om nu poate, oricît de mult și-ar dori, să schimbe viața comunității. Doar prin asociere se pot face proiecte importante, și prin comunicare, desigur. Aici văd rolul asociației voastre, de a atrage cît mai mulți oameni pentru a sprijini aceste proiecte de care are mare nevoie comunitatea.
Asta și ne propunem, să creăm legături personale cu toți actorii din turism, fie că sînt proprietari de castele, fie că sînt hotelieri, restaurante sau oferă orice fel de servicii în turism și să îi convingem că, împreună, dacă gîndim pachetele, împreună, dacă gîndim promovarea, atunci avem cu mult mai mari șanse să ajungem acolo unde trebuie.
Tot legat de castele, vreau să spun că am început și un proiect de ture cu bicicleta între castele. Este un eveniment organizat de Visit Mureș, gratuit, prin care vrem să promovăm turismul sustenabil și am reușit să organizăm trei ediții pînă acum. Și ideea asta a început tot de la promovarea castelelor. Am găsit o companie privată de trenuri care funcționează și în județul Mureș și, într-un an, ne-am dus pe valea superioară a Mureșului și am venit înapoi cu bicicleta pe la cinci castele, iar în celălalt an, am mers în sud, pe valea inferioară a Mureșului, cu bicicletele. Și, în mod surprinzător, după ce am postat pe Facebook evenimentul, într-o zi și jumătate s-au epuizat locurile. A trebuit să limităm numărul participanților, pentru că nu putem să ne asumăm un număr foarte mare, fiind vorba de străzi și drumuri pe care se circulă. Dar au avut un succes foarte mare și deja ne întreabă toți cei care au participat unde mai faceți următorul tur. Am epuizat, din păcate, posibilitățile de folosire a trenului. A fost foarte folositor că ne-am putut încărca bicicletele în tren. Am mers undeva, de unde am revenit pînă la Tîrgu Mureș, 60-70 km. Se poate face într-o zi.
Următoarea destinație vor fi bisericile fortificate din jurul Sighișoarei și considerăm că și acestea aparțin într-un fel unui patrimoniu asemănător.
Absolut, mai ales cele care sînt în patrimoniul UNESCO. În strategia de dezvoltare a turismului, în afară de faptul că ai niște obiective turistice, ajută foarte mult dacă și creezi evenimente interesante pentru niște culturi sau pentru niște grupuri de oameni: începînd de la concerte sau de week-end-uri pentru biker-i la Festivalul Sarmalelor, festivalul rețetelor locale. Dacă le pregătești din timp, aceste evenimente devin la un moment dat o tradiție, iar asta sprijină foarte mult comunitatea, ca să aibă turiști nu numai în perioadele în care aceștia au concedii sau în perioadele clasice de vacanță, Paște sau Crăciun. În sensul acesta, v-ați gîndit la un calendar de evenimente? Și foarte important este că, dacă le gîndiți, să le și comunicați, ca ele să fie cunoscute și să intre în tradiție. Și cel mai important lucru pe care ar trebui să-l faceți este să-l comunicați agenților de turism, ca ei să creeze pachetele, produsele turistice, în așa fel încît să includă aceste evenimente și numărul de turiști să crească în zona respectivă.
Da, într-adevăr, tot ce ai spus este adevărat și ne-am gîndit și la asta și am și demarat un astfel de calendar. Acum, unde putem noi ajuta și putem fi co-organizatori, acolo oferim și consultanță, poate din cîțiva ani de experiență, și sprijin logistic, dar două dintre evenimentele pe care le pot enumera, pe care le-am organizat chiar noi, le-am inițiat noi, sînt Barbecue and Steak Festival, un eveniment gourmet care are loc în fiecare an, în luna mai. De două ori a avut loc pînă acum, dar deja plănuim, la anul, a treia ediție și din fiecare ediție învățăm cum să gestionăm mai bine. Are succes: mureșenii vin și deja așteaptă evenimentul. Invităm chef-i de barbecue din țară, lucrăm foarte bine cu Radu Zărnescu, are echipa lui și el, fiind conectat și cu cei din afară, invită cîte un chef și din străinătate.
Ei fac adevărate show-uri, este live cooking, filmăm, facem live-uri pe net și oferim vizitatorilor, pe baza unui bilet, o degustare de diferite cărnuri, slow cooking în cuptoarele alea speciale. Pe tot parcursul zilei pot gusta și pînă la opt feluri de carne. Acestea sînt acompaniate de vinurile din județ, pentru că în mod normal și firesc îi sprijinim pe producătorii locali. Aici țin să menționez că ne mîndrim și cu două podgorii importante care se află pe raza județului: Podgoria Lechința și Podgoria Târnavelor și, în fiecare dintre ele, avem mai multe crame. Am scos și o broșură cu tematica asta, cu vinurile din județ. Invităm aceste crame să ia parte la evenimentele de genul ăsta și să facem cunoscute turiștilor și participanților vinurile și mîncărurile noastre.
Al doilea eveniment, tot pe gastronomie, se întîmplă chiar acum la Sovata. Este Festivalul Vinului, la a treia ediție, anul acesta, și și aici invităm toate cramele și producătorii din județ. La Sovata, pentru că vrem să fie un eveniment pe care să se bazeze de acum încolo atît agențiile, cît și hotelurile și să își facă promovarea și vînzarea camerelor ținînd cont și de acest eveniment.
Și un alt eveniment, tot pe gastronomie, că acum e foarte pe val gastronomia, turiștilor le place să mănînce…
Da, mai ales că, anul viitor, vecinii voștri din Harghita sînt declarați Regiune Gastronomică Europeană.
Așa este și sîntem atît de aproape de ei, încît ar fi păcat să nu participăm și noi puțin. În toamnă, tot la Sovata, este Festivalul Dovleacului, care mi se pare o simfonie de culori, atît în natură, cît și pe stradă.
Și este un eveniment inedit. Eu am participat prima dată anul trecut, pentru că, fiind ghid, mai sînt plecată și pînă acum n-am fost acasă la Festivalul Dovleacului. A fost, anul trecut, a zecea ediție și a fost o experiență foarte mișto, chiar și pentru mine, care sînt de aici, să văd că fiecare restaurant, hotelierii și proprietarii de restaurante din Sovata au făcut echipă. Și dacă te duci pe drumul principal, în timpul festivalului, fiecare are scos în drum panoul cu ce oferă el în meniu în ziua aceea sau în week-end-ul respectiv, cu ocazia Festivalului Dovleacului. Mîncare pe bază de dovleac, de la supe, fel principal, desert, înghețată, cafea, cappuccino, latte. Și acum deja este o provocare pentru chef-ii și bucătarii de la restaurante să creeze ceva inedit. E într-adevăr o plăcere.
Referitor la componenta de promovare, te-aș ruga să ne spui mai mult cum gîndiți voi felul ăsta de a anunța, de a arăta că existați și ceea ce faceți. Bineînțeles, participarea la tîrguri de turism sau alte evenimente conexe. Acest infotrip, în care noi am avut ocazia să vedem o parte din ceea ce are, din punct de vedere turistic, de oferit județul Mureș, bănuiesc că face parte din această campanie de comunicare și din strategia de a promova locul.
Așa este. În primul rînd, prezența online o avem printr-un site www.visitmures.com. Avem și o aplicație care e legată de acest site. Avem profiluri pe social media, Facebook, Instagram, TikTok, YouTube. Și comunicăm pe toate platformele, încercăm să fim așa, ca la carte, cu comunicarea precisă. Cea mai mare creștere și cel mai mare public, probabil, pe Facebook. Participăm în fiecare an la tîrguri de turism, atît naționale, cît și internaționale. Începem cu Chișinău, deja am fost cu trei ocazii. Noi avem destul de mulți turiști din Republica Moldova. Le place stațiunea Sovata și anul acesta am participat chiar cu un stand separat față de standul României. Am mers noi cu standul nostru, cu oferta turistică din Sovata. Apoi la Tîrgul din București, la ediția de primăvară din februarie. Imediat după, urmează tîrgul din Budapesta. Acolo e un pic mai pe outdoor, mai pe activități. Acolo participăm cu județele vecine, ca și Ținutul Secuiesc, cu Harghita și Covasna, pentru că ungurii așa ne știu și sînt un segment important dintre turiștii din județul Mureș. Și mai mergem la Berlin. La Berlin am participat de două ori pînă acum.
Pentru viitor ne gîndim foarte serios să mergem la Varșovia și poate în Anglia. Nu știu dacă ajungem chiar la toate într-un singur an, dar ne-am propus să mergem neapărat în Varșovia, pentru că vedem că numărul de turiști din Polonia crește.
Spune-ne ce urmează să se întîmple interesant. La ce proiecte lucrați acum în asociație pentru viitorul apropiat?
Un lucru încă nu pot să-l spun, dar sper că o să-l aflați. Cel mai important proiect la care lucrăm anul acesta este strategia turistică a județului, pe care unele județe o au deja, sau unele localități. Noi chiar vrem să mergem personal pe teren, să adunăm toți stakeholder-ii, toți actorii din turism. Am împărțit județul pe zone și vrem să ne scriem singuri strategia și să ne ținem de ea. Ar fi o strategie pe zece ani, începînd de anul acesta. Pînă la sfîrșitul anului sper să o avem gata făcută, prin noiembrie-decembrie. Asta ne ia un pic de timp, pentru că avem multe deplasări în teren, avem provocări să-i adunăm pe toți primarii, hotelierii, serviciile turistice. E un pic mai dificil, dar cu această ocazie putem să ne și cunoaștem personal cu toată lumea și să le aflăm părerea. Noi chiar vrem să punem în practică, dacă putem și dacă reușim, și să ascultăm, să aplecăm urechea la fiecare, cu ce doleanțe are, sau poate, dacă se repetă unele idei, chiar să facem noi presiuni la autorități și să se pună în practică.
O întrebare pe care am pus-o destul de des, dar nu mă pot abține să te întreb și pe tine: de ce ar alege cineva să vină pentru o vacanță în Mureș, avînd o ofertă atît de diversificată de locuri în care poate merge, și pe plan național, și pe plan internațional?
Exact pentru asta, pentru că într-un singur județ găsești o foarte mare diversitate. Eu, fiind și ghid de turism, am început să îmi iubesc și să-mi apreciez țara, pentru că sînt ghid în toată România, cînd am început să o văd prin ochii turistului. De multe ori, ne pierdem la nivel local și nu deschidem ochii – nu observăm lucrurile care sînt chiar lîngă noi, nu știm să le apreciem. Ei bine, cînd vezi din punctul de vedere al unui turist, începi să le apreciezi, și ei povestesc că nu au așa ceva și atunci începi să te simți special. Și am început să apreciem că în județul Mureș avem la îndemînă, la o oră de mers de Tîrgu Mureș. Tîrgu Mureș e foarte convenabil situat în mijlocul județului. Dacă vii în Tîrgu Mureș, de exemplu, poți să mergi la distanță de o oră și la munte, și la lacuri de pescuit, și să vizitezi castele, și să vizitezi situri UNESCO, și anume Sighișoara, Saschiz și alte biserici fortificate, și să te dai cu bicicleta în niște cadre superbe. Relieful este foarte plăcut, cu dealuri domoale, accesibile. Dacă vrei, poți să ajungi și la munți de 2.000 m altitudine.
Via Transilvanica?
Via Transilvanica are trei ținuturi care trec prin județul Mureș: Ținutul de Sus, Terra Siculorum și Terra Saxonum, care poate este cea mai frecventată. Sîntem și în grupul Via Transilvanica și acolo putem să ne promovăm sau să vedem cu ce probleme se întîlnesc drumeții. Avem Sovata, avem lacurile sărate din Sovata, avem lutierii din Reghin, deci avem și natură, și cultură. Avem Secession-ul – clădirile deosebite din Tîrgu Mureș, Grădina Zoologică, care este foarte frumos renovată și este cea mai mare grădină zoologică din țară și cu cele mai multe specii de animale, unele chiar unicate în țară. 42 de hectare, peste 800 de animale, din 150 de specii. Numai la noi, la Tîrgu Mureș, se găsesc girafe, elefanți și giboni. Astea îmi vin acum în minte.
Adică în premieră națională.
Și e foarte frumoasă, grădina, într-un cadru natural, în pădurea de pe Platoul Cornești.
