Americanii au Ziua Recunoștinței (aia, cu curcanul, a patra joi din noiembrie), după care vine „Black Friday”, deschiderea sezonului de cumpărături pentru Crăciun. E neagră, fiindcă la ei, în vânzări, roșul înseamnă pierdere, iar negrul, profit. Noi, de Ziua Necunoștinței, am luat de la americani sărbătoarea ieftinelii, apoi ne-am pomenit că oricare zi ne poate deveni o „vineri neagră”. În engleză, fiindcă pe limba noastră-i o comoară, sugerează, mai degrabă, știri despre accidente rutiere, gen „Zi de vineri neagră pe șoselele din sudul țării”…
Black Friday 2026 pică pe 6 noiembrie, dar ea vine cu Early Black Friday, Black November, Pre-Black Friday, Black Week și Black Weekend. Parcă ar fi ziua de Sfântul Ilie, însoțită de Pârlii, Opârlii, Sfântul Foca și alte sărbători în care meșterii nu muncesc, să nu ia foc casa. În perioada asta începe Postul Crăciunului și oamenii se vor repezi pe site-uri, după promoții la fasole, cartofi și varză: până la intrarea în post, evitați să cumpărați oase ieftine pentru ciorbă: e posibil să fie accesorii chinezești din plastic, care nu s-au vândut de Halloween! Am auzit că, mai demult, schelete întregi au fost oferite pe bucăți: „Femur piftie”, „Coaste și clavicule borș” etc. Dacă plasticul e bun, se pot fierbe de mai multe ori fără să li se ducă gustul.
De la americani am luat Black Friday, iar turcii ne-au lăsat termenul „chilipir”, mai lesne de pronunțat, care descrie cam aceeași chestie, tare plăcută omului. Săptămâna trecută am avut Halloween, iar oamenii au cumpărat, dar nu tot. Un accesoriu de Halloween rămas în depozit – un topor, de exemplu – se poate vinde de Black Friday ca „Topor redus 50%” și, înainte de Crăciun, drept „Topor tăiat brad/parc/porc”. Oricine ar cumpăra un difractometru ieftinit de Black Friday, chiar dacă habar n-are ce-i ăla, apoi va mai cumpăra unul și de Crăciun, pentru că a fost vârât într-un ambalaj frumos, lucios, roșu, cu steluțe aurii.
Înainte de 1990 era simplu: nu aveam Black Friday și nici ce cumpăra. Decembrie se numea „Luna Cadourilor”, dar când prindeam un pui congelat, mic și vânăt, nu-l făceam cadou (nici măcar la nunți), ci borș și tocană cu sos. Cum să dai hârtia igienică, aspră ca șmirghelul P40, pentru care ai stat o zi la coadă? Fără ea te mânjeai de cerneală de pe ziarul „Scânteia”! Când nu ai ce cumpăra, n-ai reduceri, dar ai cozi. Acum ai ce cumpăra, însă lumea tot se înghesuie. Nici nu mai cumpără produse, ci oferte: „Ieri mi-am luat o reducere de 75 la sută!”. „Uau! De unde? Eu am găsit doar de 50!”. Asta vrea omul, de fapt: nu cel mai nou telefon sau laptop, ci un șmen, un gheșeft, o pleașcă, un chilipir, să simtă că a tras o țeapă. Achizițiile nesăbuite din preajma Crăciunului sunt mai ușor de explicat: în cazul lor, de vină e lerul!