Pe 8 mai, DNA a prezentat, prin vocea doamnei Laura Codruța Kövesi, rezultatele unui studiu care are în centru sistemul public de sănătate. Numele studiului este “Corupția în sistemul public de sănătate. Analiza cauzelor D.N.A. soluționate de instanță prin hotărâri de condamnare rămase definitive în perioada 2015 -2017”. Studiul nu a fost publicat până acum, dar există discursul procuroarei-șefe a DNA, discurs ținut cu ocazia prezentării respectivului studiu. Din discurs înțelegem că, deși studiul ar fi trebuit să fie alcătuit doar pe baza analizei cauzelor DNA care au dus la condamnări definitive, cele mai spectaculoase cazuri de-abia au fost trimise în judecată în 2017, fără a se fi finalizat prin vreo condamnare definitivă.
Mai mult, folosind tehnica lansată în 2009-2010 de către Sebastian Lăzăroiu, doamna Kövesi transformă datele din dosarele DNA în adevăruri absolute, extinzând cele câteva cazuri pe care DNA a reușit să le dovedească în date valabile pentru întregul sistem de sănătate publică.
Cu același aer de siguranță imperturbabilă pe care i-l cunoaștem din prezentările publice ale bilanțurilor anuale ale DNA, doamna Kövesi ne-a spus următoarele lucruri:
În sistemul medical românesc se percep comisioane între 5% și 20% la fiecare achiziție publică.
Medicii specialiști sunt mituiți.
Pentru a obține fonduri pentru spitalele pe care le conduc, managerii spitalelor dau șpagă.
Angajările în spitale se fac contra cost, doamna Laura Codruța Kövesi anunțând și tarifele: “pentru un post de îngrijitor/infirmier se solicită suma de 1500 euro, pentru asistent medical 2500 euro, 1000 euro pentru șofer de ambulanță și 1000-1500 euro pentru poziția de registrator medical”.
Acestea sunt principalele concluzii ale studiului efectuat de DNA într-o perioadă de trei ani de zile.
Putem remarca faptul că fiecare caz anchetat de către DNA se transformă într-un enunț categoric și în normă existentă în sistemul public de sănătate. Dacă a fost condamnat un manager de spital care percepea comision din achizițiile publice, atunci toți managerii de spitale percep comisioane din achizițiile publice. Dacă un manager de resurse umane a cerut bani pentru a angaja pe cineva într-un spital, atunci toți managerii de resurse umane din sistemul public de sănătate percep aceleași sume pentru angajarea în spitalele din România.
Pe baza acestui “studiu” care generalizează nepermis câteva cazuri (nu neapărat izolate, dar numai câteva dovedite) probabil că ar trebui condamnați rapid toți managerii de spitale și toți medicii specialiști, toate asistentele și toate infrimierele. Pentru că DNA a lăsat să se înțeleagă că toți, dar absolut toți sunt corupți.
Din fericire pentru cetățenii României, justiția nu se face nici pe bază statistică și nici pe bază de studii pseudo științifice. Justiția se face în fiecare caz în parte, pe bază de probe.
La 17 zile distanță de momentul în care șefa DNA făcea publice concluziile dubiosului studiu despre corupția din sistemul public de sănătate, DNA clasa un dosar în care 77 de medici oncologi fuseseră acuzați de luare de mită. Așadar, deși studiul DNA spune clar că medicii iau mită, mai există procurori DNA care nu au citit studiul sau care au considerat că nu pot trimite în instanță un dosar bazându-se doar pe un studiu, fără a avea probe solide.
Ce interes are o instituție precum DNA să arunce oprobriul public asupra întregului sistem public de sănătate, în condițiile în care două dintre cele mai importante fraude din sistemul de sănătate (Hexipharma și fraudarea CASMB prin decontarea de servicii către pacienți fictivi) aparțin mediului privat din sănătate, rămâne să descoperim, la un momentdat. Deocamdată știm că, dacă ar fi după unii procurori, procesele ar deveni inutile, statisticile fiind suficiente pentru sentințe exemplare.