Caţavencii

Domnul și doamna Smithovici*

În ultimii ani, Hollywood-ul a dezvoltat o pasiune serioasă pentru remake-urile mature ale unor povești ușurele. Li se întăresc sfîrcurile producătorilor dacă aud că Scufița Roșie suferă de Sindromul Stockholm și că Frumoasa Adormită e, de fapt, o narcoleptică. Sigur, cînd e făcut bine, curentul ăsta gritty, cum îi zic americanii, aduce și filme bune, precum trilogia Batman a lui Nolan. Pe de altă parte, mai avem parte și de nenorociri gen Albă ca Zăpada, cu amețita aia din Twilight, și Hänsel și Gretel: Vînătorii de vrăjitoare. E un pic cam mult și deja mi-e frică să mă gîndesc unde o să ducă toată chestia asta. Mă aștept ca la anul să scoată Scorsese o dramă psihologică bazată pe Cei trei purceluși, în care lupul e un mafiot care cere taxă de protecție, iar purcelușii sînt o familie de imigranți italieni săraci.

Zic toate astea pentru că și serialul despre care scriu aici pare că-i versiunea matură a ceea ce era Domnul și doamna Smith, filmul ăla cu spioni de acum cîțiva ani care era folosit drept scuză ca să-i arate pe Angelina Jolie și Brad Pitt făcînd sex. În The Americans avem de-a face cu un cuplu de spioni ruși care trăiesc sub acoperire în Statele Unite, toată treaba întîmplîndu-se în momentele fierbinți ale războiului rece din anii ‘80. Cînd nu omoară trădători și nu strîng informații pentru Maica Rusie, cei doi trăiesc ca o familie plictisitoare, cu doi copii și casă în suburbii. Aici e și prima chestie la care poți să strîmbi din nas. Cum naiba au reușit să nu fie deloc suspectați timp de 20 de ani? Al doilea moment de „Hai, mai dă-o-ncolo” vine din intriga primului episod, cînd pe aceeași stradă se mută, complet întîmplător, un agent FBI de la contraspionaj, împreună cu familia lui. Ceea ce surprinde la serial e că, după ce accepți ca bune lucrurile mai sus menționate, serialul devine verosimil și nu mai epatează cu nimic. Nu tu spionaj cu gadget-uri à la James Bond, nu tu infiltrări pe gura de aerisire. Doar niște personaje puternice (mai ales gagica), niște relații birocratice greoaie și un război rece care se mișcă lent, ca un nisip mișcător.

E The Americans un serial bun? Deocamdată da, chiar dacă riscă oricînd să se ducă în aceleași intrigi forțate și lipsite de inspirație, lucru care s-a întîmplat de nenumărate ori cu serialele care s-au întins cu sezoane întregi mai mult decît era cazul.

* The Americans (2013), primul sezon. Ultimul episod: 2. Rulează în SUA pe FX.

Exit mobile version