Cum mergi de la Piteşti spre Câmpulung, faci stânga în comuna Mărăcineni şi-o iei spre Argeşelu. Înainte de sat, pe stânga vezi o poartă triumfală de cărămidă sănătoasă, înaltă, boltită, cu arcadă, pe care scrie citeţ: Villa Micescu. Organizăm nunţi, botezuri, petreceri private. Intri.
Ceea ce a fost parcul englezesc al „villei“ e acum pădure în lege, deşi drumul pe care rulezi (piatră cubică!) te duce cu gândul la prezenţa umană. Alte vestigii găseşti pe măsură ce urci: câte un chioşc romantic ascuns în desiş, o capelă ruinată… da, pe aici au trecut oameni. Ajungi la vilă (de fapt, un mic castel). Înăuntru e pustiu, intri şi vorbeşti cu scaunele. În pavilionul de lângă piscină – nimeni. În piscină, nici atât. Statuile de pe pajiştea castelului au privirea inteligentă, dar sunt uşor mute. Apare în final un nene adormit, care te dumireşte buştean. Proprietatea a fost ridicată de avocatul Micescu, la sfârşitul interbelicului. Nu s-a bucurat de ea, că i-au luat-o comuniştii şi-au făcut-o casă de protocol pentru politruci. Acum e administrată de unul dintre moştenitorii avocatului, dar el e-n proces cu alt moştenitor, aşa că n-o poate nici vinde, nici renova, s-o pună în circuitul turistic (ar sparge piaţa!). Oficial, castelul Micescu aparţine deocamdată MDRT (doamnei Udrea), ca unitate de categoria a II-a, iar pentru „petreceri private“ luaţi legătura cu domnu’ Nicu, 0751.215.xxx.
