Să nu vă mire dacă mîine-poimîine haita ortodoxiștilor subnutriți cultural, ieșită parcă de sub sutana mucezită a tătucului lor vitreg numit Savonarola spre a arunca anatema asupra comediei tragice semnată de mica Ivana d’Arc a cinematografiei române, de origine sîrbo-valahă, se va oțărî cu pioșenia-i patriotardă și vulgărică împotriva Sfîntului Duh, văzut ca un gigolo infiltrat în casa dulgherului Iosif și a sfioasei sale soții.
Imaculata concepțiune, întrupată din metafizicul ménage à trois care tulbură de două mii de ani omenirea, n-ar trebui să fie pe gustul acestor activiști ai corectitudinii sexuale, ce susțin că-i musai să stai călare pe o muiere dacă vrei să te numești creștin adevărat.
Ce ne facem, fetelor, cu sfinții apostoli, care s-au ținut, ca băieții, de mînă și nu prea și-au întemeiat familii corespunzătoare?
O să le dăm cu Manualul bunului ortodox la mir?
Și de ce oare înaltele fețe bisericești, care au absolvit Academia lui Onan și și-au luat doctoratul la Sodoma, se joacă de-a păpușarii, trăgînd cu cinism de sforile încurcate în mințile junilor teroriști ortodocși, săraci cu duhul și de bună seamă cam nefericiți?
De ce, Preafericitule?