Le numără de fiecare dată cînd i se cere să spună cînd va desemna un premier. „În zilele următoare”, răspunde sigur pe el, lăsînd lumea să înțeleagă că are în cap un calcul bazat pe zile, numărate cu înverșunare de olimpic. Uneori, cînd numărarea zilelor se lungește, „în zilele următoare” devine „în cîteva săptămîni” sau „în lunile următoare”. Toate aceste neobosite numărări de zile duc la concluzia „niciodată”, dacă e să avem în vedere, de pildă, publicarea anchetei despre fraudarea alegerilor, numirea unui șef civil la SRI sau concedierea lui Pahonțu. Te și miri cum un matematician numără atît de aiurea și transformă o operație simplă într-o serie de nenorociri.
Da, relația lui Nicușor cu timpul reprezintă un pericol ridicat pentru România și locuitorii ei. Dacă luăm un exemplu la întîmplare – apropiata sentință a agenției de rating Standard & Poor’s – observăm că iar a numărat zilele greșit. Din cauză că nu există un guvern cu puteri depline (iar asta se întîmplă tot dintr-o numărare anapoda a zilelor), sînt șanse mici să avem un buget. Iar fără buget pe 2027 e aproape imposibil ca S&P să mențină ratingul BBB-, fiindcă nu are nicio dovadă că există capacitate fiscală pentru angajamentul de deficit.
Americanii vin în perioada 21–25 septembrie și dau verdictul pe 2 octombrie. Interlocutorii lor sînt Ministerul de Finanțe și BNR, dar în situații critice, cum e situația României, apariția președintelui la întîlniri – măcar la una – ar fi un semnal politic pozitiv. De altfel, în iulie, la Paris, Nicușor a declarat cu mîna lui (a vorbit în engleză) că va participa la aceste întîlniri tehnice.
Azi, vedem că a renumărat zilele și și-a schimbat programul. Pe durata șederii delegației S&P la București, Nicușor e plecat la ONU, într-o vizită de aleasă irelevanță, unde, între altele, va susține candidatura lui Dacian Cioloș la șefia Organizației Internaționale a Francofoniei.
Numărînd zilele care i-au rămas să desemneze un premier și să deschidă calea unui guvern, adică mai puțin de o săptămînă, Nicușor a reușit să mai scadă două, pe care le-a alocat unei vizite în Finlanda, unde ard problemele Arcticii. Urșii polari și submarinele nucleare rusești n-ar lăsa nepedepsită absența României de la discuții. De altfel, deplasările lui externe sînt gata să depășească nivelul de irelevanță și inoportunitate atins de călătoriile lui Iohannis.
Nicușor numără greșit și ceasurile, căci perspectiva unui calificativ junk se află în al doisprezecelea ceas. Președintele țării doarme pe el, amînă, merge la nunți, se afundă în muțenie, fuge de obligații și răspundere, ca și cum n-a atins încă vîrsta conștiinței. Nu pare să înțeleagă că ceasul a început să-i ticăie, că începutul lui de mandat arată deja ca sfîrșitul, cu încrederea prăbușită înainte de termen, definitiv.
Aici e, de fapt, capcana numărătorii. Nicușor își numără greșit și propriile zile. Dacă viitorul e un tren care se apropie în viteză, Nicușor e un copil surd, care se joacă pe șine, cu spatele spre acest viitor. „În zilele următoare”, rețeta lui de fugă și de amînare, nu mai face față. Evenimentele îl ajung din urmă și sînt gata să treacă peste el, fatalitatea îl apucă de gît, căci, vorba lui Marin Preda, timpul nu mai avea răbdare.
În aceste zile, nu numai AUR vorbește despre suspendare. O fac și peneliști din aripa Bolojan, iritați de pactul Nicușor-PSD. O fac și useriști radicalizați de promulgarea legii Fritz. Nu sînt poziții oficiale, revolta fierbe încă la foc mic, dar se clădește o stare de spirit favorabilă răsturnării. Iar dacă suspendarea se produce, referendumul de demitere are șanse bune să treacă. Poporul deja își batjocorește președintele pe rețelele de socializare.
Cineva îl sfătuiește prost pe Nicușor – poate Lucian Pahonțu, poate alți generali, poate propria sa înțelegere a realității. Președintele României e captivul unei interminabile gafe politice de care nu pare să-și dea seama. Merge pe un drum plin de gropi, ocolind termene și răspunderi, numărînd anapoda zilele care îl despart de eșec, uitînd că realitatea face o numărătoare paralelă.