Caţavencii

Sfînta fără icoană

Din cinism, din inconștiență sau din prostie, ne dăm jigniți că maghiarii refuză să țopăie de fericire că acum o sută de ani vulturul bicefal austro-ungar s-a metamorfozat într-o găină beteagă, căreia i-au zburat fulgii în toate direcțiile.

Ce să serbeze așadar ungurii? Asasinarea contelui István Tisza la Budapesta sau încoronarea Regelui Ferdinand la Alba Iulia?

Noi încă nu recunoaștem că România Mare s-a născut, de fapt, în poala unei englezoaice de geniu, pe genunchii căreia și-au odihnit creștetele nu doar copiii ei nerecunoscători, ci și cîțiva mareșali și politicieni europeni.

Robiți de forța feminității ei iluminate, adulatorii de la Versailles i-au depus la picioare, ca pe un buchet de crizanteme, Ardealul, Basarabia, Bucovina și Cadrilaterul, după ce politicienii români semnaseră, nu cu mult timp înainte, rușinoasa Pace de la București, în urma căreia țara încăpea în buzunarul de la ceas al Kaiserului Wilhelm al II-lea.

Chipul Reginei Maria ar trebui imprimat pe tricolor, căci, la căpătîiul soldaților opincari sfîrtecați de obuze, mama răniților, cu sînge anglo-saxon, și-a făcut o transfuzie miraculoasă de sînge românesc.

Capii Bisericii noastre ortodoxe, convinși că Sfîntul Duh poartă neapărat pantaloni cu șliț, s-au grăbit după ’89 să-l însfințească pe grabnicul vărsătoriu de sînge nevinovat, în loc s-o sanctifice pe întregitoarea de țară Maria, care i-a băgat Patriarhiei Române în traistă cîteva nesperate Mitropolii.

Pe vremea Suzanei Gâdea și a Linei Ciobanu, puneam succesul subversiv al diplomației maghiare la înaltele cancelarii pe seama unguroaicelor trăitoare cu persoane de mare influență în Occident. „Cîte divizii de femei frumoase are Kádár”, l-a întrebat Ceaușescu pe Postelnicu, „de-a reușit să-i convingă pe americani că Ungaria e cea mai veselă baracă din Tratatul de la Varșovia?”

Astăzi, Ungaria, spre deosebire de noi, scoate la înaintare bărbați, nu femei. Viktor Orbán e primul politician din estul Europei care s-a vindecat de complexul milogului în raport cu boșii mahmuri ai Bruxelles-ului. Cînd se va vindeca și de alergia față de străini, ne vom aminti cu simpatie de inteligența corozivă a băiatului aceluia din anii ’90, care le dădea cu tifla comuniștilor revopsiți și naționaliștilor păroși ieșiți fără rușine din caverne.

Închipuiți-vă, dacă aveți curajul, un dialog între urmașa Reginei Maria, numită Vasilica, și urmașul lui Attila, și veți înțelege de ce teoria lui Darwin nu-i valabilă și în județul Teleorman unde, fără pic de jenă, maimuța se screme de dimineață pînă seara să demonstreze că se trage din om.

Exit mobile version