Jurnalul lui Albert Einstein (escroc și plagiator)
21 martie 1905
M-am uitat pe manuscrisele lui Eminescu. Sunt fascinante. Omul ăsta e un geniu al fizicii. Ia fii atent ce zice băiatul ăsta într-o poezie: ”Fruntea albă-n părul galben / Pe-al meu braț încet s-o culci, / Lăsând pradă gurii mele / Ale tale buze dulci…” Am făcut zeci de ecuații, scheme, grafice și matrice, am umplut table întregi cu modelarea matematică a acestei strofe și am ajuns la o concluzie clară: Eminescu a descoperit a patra dimensiune a spațiului, că altfel e imposibil ce zice el acolo.
26 martie 1905
N-am mai dormit de cinci zile. Manuscrisele eminesciene m-au ținut treaz, sunt fascinante. Cică Mircea cel Bătrân era bătrân înainte de bătălia de la Rovine, care, la rândul ei, a avut loc la o dată ulterioară față de bătălia de la Nicopole. Mi se pare mie sau fiul ăsta de căminar a descoperit călătoria în timp? E posibil să fi schițat pe undeva și un proiect al birjei timpului, adică acel atelaj tras de cai cu care poți călători călători în timp ca pe un drum desfundat din județul Botoșani?
30 martie 1905
Gata, am descoperit cheia succesului. Voi deveni celebru, bogat și respectat de întreaga comunitate științifică, mai puțin poate de un primar nebun din Ardeal, care va întrezări adevărul. Niște indicații din manuscrisele lui Eminescu mi-au arătat calea. Cică trebuie să-mi las o mustață stufoasă și neîngrijită ca a unui dihor cu holeră, să nu mă mai tund niciodată și să nu mai folosesc un pieptene câte zile oi avea. A, și să scot limba mereu când mi se face o poză. Dacă urmez instrucțiunile, succesul e asigurat.
Jurnalul lui Mihai Eminescu (poet nepereche)
12 mai 1870
Dragă jurnalule, îmi vedeam astăzi de treburile mele lirice obișnuite: păduri cutreieram, dormeam lîngă izvor, pe lîngă plopii fără soț, cînd deodată mă trezesc cu un cetățean care susține că a calătorit înapoi în timp ca să-mi spună că evreii vor să mă asasineze cu frecții cu mercur. E îngrozitor cum de nu s-a găsit încă un leac pentru sifilis și tot felul de nebuni umblă liberi pictînd băncile tricolor.
4 februarie 1880
Am fost azi la băut cu bunul meu prieten Nică și, ca de obicei, spre dimineață am ajuns să vînăm pupeze dezbrăcați. Aparent, asta lui îi aduce aminte de copilărie. Ce pot să zic? Măcar n-a fost ca data trecută, cînd erau să crape mîțele jucîndu-se cu motoceii noștri. Din nou m-am întîlnit cu omulețul acela bizar care susține că e din viitor și că evreii vor să mă asasineze cu frecții cu mercur. Săracul de el, aproape că-mi vine să scriu cuiva o scrisoare despre asta. Sau poate IV, dar numai una să ajungă subiect de Bac.
15 iunie 1889
Dragă jurnalule, mă simt excelent. Fizic, sînt la capacitate maximă. Am fost cu Titu ieri la sală și împing 75 la piept ca animalu’. Profesional, mă gîndesc să fac un “Luceafărul 2”. De data asta, cu doi zburători și o Cătălină mai bunoacă. Personal, Veronica a înțeles în sfîrșit ce voiam să zic cu “Mai am un singur dor”, vrea să încercăm diseară! Singurul lucru care mă îngrijorează acum e omulețul ăsta bizar care se tot învîrte în jurul meu. A terminat-o cu frecțiile cu mercur, dar de dimineață l-am văzut cu o cărămidă în mînă. Nu știu ce vrea să…