Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

– Hermano, am avut una revelación! –Bădie Mihai, iar ai adormit cu capul pe Schopenhauer și ai visat urît? –Nu, compadre, dar mi-am dat seama cu cine semăn! –Ești nebun la cap, cum să semeni tu cu cineva? Tu ești poetul nepereche! – Cabrón, las-o-n poverdad de „poet nepereche“, nu știi că mă calcă pe nervi? –Pentru că ești un tip modest? –Nu, pentru că asta a scornit-o Caragiale ca să facă mișto de mine că-s virgin fără speranță. Și după aia au preluat-o generații de […]

– Mihai, am o mică nedumerire legată de descrierea Mea. –Vrei să știi ce-a vrut să spună aici autorul, Doamne? –Nu fi obraznic! Dar da, fix asta. – Te ascult, Doamne. –Din ce scrii tu aici, nu rău, de altfel, ar rezulta că Eu am plete albe și barbă albă de patriarh. –Religia creștină, asemeni celorlalte religii abrahamice, e una profund patriarhală, Doamne. –Dialectic corect. Și că vorba Mea e clară… –Cuvîntul Domnului trebuie înțeles de toți. –Just. Și că port […]

– Mihai, nu-Mi place că te lași condus de antipatiile personale, începu Dumnezeu cu duhul blîndeții. – Doamne, sînt Luceafărul poeziei românești. Nemuritor și rece. Deasupra tuturor meschinăriilor. – Atunci explică-Mi de ce ai făcut harcea-parcea din scena cînd Lazăr iese din mormînt. – (repetă mirat) Harcea-parcea? (șoptește speriat către bădia) Țărane, ai uitat cumva în manuscris amintirea în care apostolii urlă „Apocalipsa cu zombie!“ și îl vînează pe Lazăr cu drujbe pînă îi bagă un țăruș în inimă? Băi, […]

–Pi curînd, Eminul meu iubit! suspină Veronica, fluturînd batista. –Te implor, scumpa mea, nu spune asta! protestă Eminescu, împreunîndu-și mîinile ca pentru rugăciune. –De ce, Mihai? –Pentru că accentul tău mă duce cu gîndul că n-am pus bine cepul la sticlă și picură pe lîngă. – Cep la sticlă, Mihai? –Licență poetică, draga mea! –Bădie, și mai ai tupeu să pretinzi că nu există predestinare în ursita omului, mormăi Creangă. –Băi, iar ai pus ecstasy în cădelniță ca să faci […]

Trecuse o săptămînă. Destul pentru Dumnezeu să facă întregul Univers și prea îndeajuns pentru Eminescu să facă o boacănă universală. –Ce-mi făcuși, Eminul meu iubit? –Doamne, dacă încerci s-o imiți pe Veronica, dă-mi voie să-Ți spun că ea nu mi-a zis niciodată astfel mînuind un par plin de cuie. Sigur, mai puțin atunci cînd i-am zis „Iubita mea, azi vom zbura ca nouri lungi pe șesuri… Adică fumăm iarbă, lasă naibii mătura la locul ei!“. Este această amenințare cu violență […]

Într-o bună zi, Mihai Eminescu își vedea genial de treaba lui cînd, deodată, liniștea lui interioară fu întreruptă. –Mihai, mă auzi? Nimic. –Mihai, sînt sus, aici, în slavă, mă auzi? –(nesigur și speriat) Nu e nimic, totul e în regulă, nu aud iar voci din senin… –(duios) Mihai, liniștește-te! –(și mai speriat) Îți dai seama cît de groasă e dacă pînă și vocile îmi zic să mă liniștesc? –Mihai, nu auzi voci! –Atunci ce fac, vorbesc singur, ca nebunii? –Nu […]

–Alo, familia Luceafărul poeziei românești? Doamna Veronica e acasă? –Caragiale, nenorocitule, dacă iar faci farse la telefon, jur să… –Să ce, monșer, să ce? –(grav) Să mă răzbun poetic! –Lasă-mă să ghicesc, o să scrii vag aluziv de mine pe la jumatea unei poezii enorme din care toată lumea o să știe prima strofă? –Nu, dar o să-ți recit „Ce te legeni“ în timp ce atîrni de o cracă din plopii fără soț. –Nu mai spune, ţaţo, că mor! –Da, […]

– Tu ești Mircea? – Da-mpărate! – Am venit să mi te-nchini! – Doamne ferește și apară, încă un nebun care se crede Iisus! – Mircea, eu vorbesc serios! – Sigur că vorbești serios, pentru că tulburările psihice nu sînt o glumă. Voci auzi? – SIGUR CĂ AUD! – Mda, destul de nasol. Dar îmi place că ești entuziast pe tema asta. – Aud voci pentru că eu mă spăl în urechi, Mircea! De ce crezi că stau cu turbanul […]

Drumul spre iad e pavat cu bune intenții, asta nu mai trebuie demonstrat, ceea ce mai rămîne de bunghit e cam cîți bani costă intențiile alea bune. Pentru că, dacă la palatele țigănești e ușor să vezi cine are și cît, la afacerile noastre, finanțate de la buget carevasăzică, lucrurile nu-s tot așa de străvezii. Nu de alta, dar am văzut de multe ori rezultatele concrete și dezastruoase ale entuziasmului local. Poate mai țineți minte restaurarea Coloanei lui Brâncuși, care […]

În perioada de început a relației lor, Veronica Micle l-a întrebat la un moment dat pe poet: „Am înțeles, pe 15 ianuarie, dar la ce oră?“. În ciuda ținutei sale morale, Eminescu a făcut și reclamă la păcănele, prin versurile: „Dintre sute de catarge / Doar șase sunt norocoase“. Eminescu a spus că mare parte din succesul lui se datorează faptului că nu pierdea timpul uitându-se la seriale sau pe TikTok, așa că e foarte recunoscător că a trăit înainte […]

Ora 7. Un grup de profesori au venit la o ora imposibilă să-mi ureze tradiționalele platitudini despre  poetul nepereche. Auzi, poetul nepereche! De ce insistă toată lumea să-mi aducă aminte că iar mi-a dat papucii Veronica? Le-am dat o pereche de palme nepereche și m-am culcat la loc. Sper s-o visez pe Veronica. Și cum îi arătam buciumul sara pe deal. Ora 11. Bună dimineața mie! La mulți ani, Mihai! Mă simt plin de inspirație, am poftă să scriu ceva […]

17 decembrie Dragă jurnalule, a început perioada cea mai grea a anului. Sărbătorile de iarnă. Habar n-ai tu ce greu e să fii poet național în perioada sărbătorilor. Biet jurnal, n-ai de unde să știi. Dar o să-ți spun eu acum. În primul rând, n-ai nici un minut liber. Pentru că vin peste tine colindătorii. Însă nu ca să te colinde, ca pe alți oameni, și să-ți ceară să le scrii niște urări tradiționale nou-nouțe sau o variantă șmecheră și […]

10 noiembrie Dragă jurnalule, mi-e tot mai greu să mă plimb prin codru pe jos. Nu mai e ca pe vremuri, când găseai la tot pasul câte o pădure și trebuia doar să ieși din oraș și deja te găseai în desișul unui codru plin de jivine. Acum pădurile s-au retras și e nevoie să mergi sute de kilometri ca să dai de una. E clar, îmi trebuie o mașină. Un simplă și elegantă, dar practică, de poet romantic întârziat […]

Eminescu apare la redacția ziarului Timpul cu mâna-n ghips și plin de vânătăi pe față. – Ce-ai pățit, monșer? îl întreabă Caragiale, care era pe-acolo în vizită. – Ce să pățesc? Trăiesc în România, asta am pățit. – Poți să fii mai explicit, monșer? – Am pățit că m-am dus în codru să trag un pui de somn lângă un izvor, așa cum fac eu de obicei atunci când vecinii din bloc dau cu bormașina, și m-au bătut hoții de […]

Eminescu îi spune lui Creangă că se gândește tot mai serios să scrie o poezie despre Bill Gates și să i-o trimită. – Ce ți-a venit? se miră Creangă. – Poate mă angajează și pe mine la Microsoft, bădie Ion. M-am săturat să n-am un loc de muncă. – Și tocmai la Microsoft ți-ai găsit? – Da. Ce-are? – Bădie Mihai, tu nu știi să programezi. Ești total afon când vine vorba de calculatoare. Chiar și acum, în 2021, scrii […]

Eminescu vrea să meargă la iUmor, cu un număr de umor involuntar, în care să vorbească despre cum se crede el un geniu neînțeles care vrea să moară la marginea mării. – E o idee foarte bună, îi spune amicul Caragiale. – Serios? Nu faci mișto de mine? – Nu, nu. Chiar îți recomand să mergi. Și spune-le și despre cum nu credeai tu că o să-nveți a muri vreodată. – Dar e potrivită pentru iUmor? – Da, toate poeziile […]

Eminescu urmează să se vadă cu Veronica Micle la mall, la o cafea, dar poetul își dă seama că are o problemă. – Știi, Veronica, eu nu sunt vaccinat, îi spune el la telefon. – Cum să nu? Doar mi-ai zis astă-iarnă, prin februarie, că mergi să te vaccinezi, odată cu personalul esențial din presă. – Da, îți amintești bine. M-am programat pentru vaccinare într-o comună de munte din județul Bacău pentru că tocmai acolo am găsit loc liber pe […]

1) Eminescu vrea să meargă la consultările de la Cotroceni, ca să se propună prim-ministru. Inițial, SPP-iștii nu-i dau drumul în palat, dar Eminescu scoate poezia „Doină“, semnată de el, precum și versurile în care-l invocă pe Vlad Țepeș din „Scrisoarea III“ și, în felul ăsta, demonstrează că e membru AUR. Totuși, SPP-istul se prinde că e ceva în neregulă. – Hei, dar ce e cu masca aia? Ce membru AUR normal la cap ar purta masca de protecție în […]

1) Creangă vine acasă la Eminescu plin de speranță. – Bădie Mihai, tu parcă ai prevăzut teoria relativității, dacă nu greșesc. – Da, chiar așa este. – N-ai putea atunci să-mi spui și numerele câștigătoare la Loto? – Nu cred că așa funcționează lucrurile. – De ce? Ar trebui să fie mai ușor. Ce-s niște biete numere scoase dintr-o căciulă pe lângă marea teorie a relativității, cu care Einstein a zguduit din temelii fizica clasică? Vorba ceea: unde merge mia […]

1) Eminescu și Veronica Micle tocmai s-au întors cu avionul de la Milano. Poetul merge acasă la Creangă și-i spune ce are pe suflet: – Bădie Ion, Veronica a aplaudat la aterizare. – Și? – Ți se pare normal? De ce să aplauzi doar pentru că a aterizat avionul? E datoria pilotului să te aducă în siguranță la sol. Ce-ar fi să mă aplaude și pe mine lumea pentru că merg în fiecare zi la redacția ziarului Timpul, ca să-i […]

Editoriale
  • Revelația unui Luceafăr de provincie

    18 iunie 2024

    Ea n-are ochi la dumneaei, că-i ține-nchiși în ladă, iubirea mea de cîțiva lei parcă-i pe-o altă stradă, unde bem vodcă Absolut, fiindcă povestea-i simplă: am fost Luceafăr, dar de […]

  • Un „Muie PSD“ frățesc

    17 iunie 2024

    Nicu și Marcel era pînă mai ieri o poveste pesedistă despre „oameni serioși“, despre loialitate și mîini strînse bărbătește, despre cuvîntul dat și respectat. Era numele de alint al stabilității. […]

  • Îngerul a strigat

    11 iunie 2024

    Cînd se droga Moldova cu mălai ați omorât un milion de cai și l-ați împins pe Labiș sub tramvai. De-ar fi venit chiar Picasso-n colhoz, să vă picteze-n perioada roz, […]

  • Un popor care își cunoaște viitorul

    11 iunie 2024

    Marea mobilizare la vot, care ar fi trebuit să însemne o voință de schimbare, a fost un vot aproape fanatic pentru PSD, PNL și coaliția PSD-PNL. Poporul a votat situația […]

  • O călătorie în derizoriu

    4 iunie 2024

    Deși mă frec de voi pe-aceeași scenă, simt că jucăm în piese diferite, cînd mă strecor ca Iona în balenă, intrați și voi ca-ntr-un vagon de vite, rîzînd fără motiv, […]

Editoriale
  • Revelația unui Luceafăr de provincie

    18 iunie 2024

    Ea n-are ochi la dumneaei, că-i ține-nchiși în ladă, iubirea mea de cîțiva lei parcă-i pe-o altă stradă, unde bem vodcă Absolut, fiindcă povestea-i simplă: am fost Luceafăr, dar de […]

  • Un „Muie PSD“ frățesc

    17 iunie 2024

    Nicu și Marcel era pînă mai ieri o poveste pesedistă despre „oameni serioși“, despre loialitate și mîini strînse bărbătește, despre cuvîntul dat și respectat. Era numele de alint al stabilității. […]

  • Îngerul a strigat

    11 iunie 2024

    Cînd se droga Moldova cu mălai ați omorât un milion de cai și l-ați împins pe Labiș sub tramvai. De-ar fi venit chiar Picasso-n colhoz, să vă picteze-n perioada roz, […]

  • Un popor care își cunoaște viitorul

    11 iunie 2024

    Marea mobilizare la vot, care ar fi trebuit să însemne o voință de schimbare, a fost un vot aproape fanatic pentru PSD, PNL și coaliția PSD-PNL. Poporul a votat situația […]

  • O călătorie în derizoriu

    4 iunie 2024

    Deși mă frec de voi pe-aceeași scenă, simt că jucăm în piese diferite, cînd mă strecor ca Iona în balenă, intrați și voi ca-ntr-un vagon de vite, rîzînd fără motiv, […]

  • Invizibilii bogați de bucătărie

    3 iunie 2024

    Raiul pămîntesc, închipuit ca locul fără griji unde curg laptele și mierea, e la Parlamentul European. Cei aleși trec prin poarta sfîntă a listei eligibile și ajung pe tărîmul fericirii, […]

bijuterii argint