Articole scrise de: Cristian Teodorescu

Românii trebuie să știe: capii țării sînt întotdeauna primii cînd trebuie să dea un exemplu. De asta au sărit peste rînd și s-au vaccinat cu Pfizer, demonstrînd tuturor că AstraZeneca nu ucide. Și de asta, acum, își fac înfrigurați bagajele, să fie primii care vor sărbători sărbătorile prin îmbuibare tradițională. Măcar acum să-și umple și ei burțile, nu buzunarele! – Dar oare vom avea destul pentru mesele tradiționale? se întrebă Turcan, îngrijorată că lipsa ar urma să fie compensată prin Muncă, […]

Dacă Anthony Hopkins lua Oscarul acum 30 de ani pentru că mîncase ficatul unui cetățean cu fasole și puțin Chianti, acum a recidivat în timp ce savura nervii și zilele unei cetățence. Una foarte apropiată. Pe care-o vede ca pe-o fiică. Sau poate chiar îi e fiică, nu mai știe exact. La cît de enervantă e, tot insistînd că „Nu e bine s-o faci pe Angela «Tîrfă mică!». Și nici s-o faci să plîngă. Și nici s-o acuzi că ți-a furat […]

Războiul. Războiul nu se schimbă niciodată. Vestea că Putin vrea să ajute Ucraina să călătorească în Rusia fără să se miște măcar un metru străbătuse ca un fior întregul cabinet. Dacă Volodea nu se potolește la Kiev și merge mai departe? Dacă ajunge cumva la…? – Stimați colegi, nu fiți îngrijorați, vă asigur că sînteți în siguranță, spuse Ciucă cu aerul de fin cunoscător. Asta păru să-i mai liniștească. Ca orice societate subdezvoltată cultural, românii au tendința să vadă pricepere […]

În anii cei mai cenușii ai Războiului Rece, cînd omenirea părea gata-gata să mizeze totul pe căldura dată de dezastrul nuclear, băieții deștepți de la BBC au decis ca, în caz de apocalipsă, mugetul ploii de bombe să fie urmat de Sunetul muzicii. Nu, nu e o glumă. Matrioșka atomică era o amenințare la fel de reală atunci ca și COVID-ul acum, deși probabil se găseau și în secolul trecut idioți ferm convinși că nucleara e doar o petardă cu […]

Neprevăzutul se întîmplase. Toți erau uluiți și, de bună seamă, nelămuriți. Ministrul nu mai era Voiculescu și Voiculescu nu mai era ministru. Re-vol-tă-tor! Păi, pentru asta a studiat el 11 ani la Viena? Ca să vină unul care a picat de două ori admiterea la facultate – în România, nu la Viena, da? – și să-și bată joc de înaltele sale calificări? Cum își permite unul cu 6 la bacalaureat să-l concedieze pe el, care are – de la o universitate […]

Nu sînt sexist, rasist sau grasist, dar Melissa McCarthy simte nevoia să-i facă umorului ce i-a făcut senatorul Joseph comunismului. Cu nuanța că Melissa i-a făcut în final hazului ce i-a făcut același Joe libertății de exprimare. Thunder Force e genul de comedie atît de subtilă că poate fi confundată cu lipsa ei, iar genialitatea scenariului cu IQ-ul unui onorabil băiat care știe că Pămîntul e plat, pentru că are dovezi. Nu mai zic de jocul actoricesc. Melissa McCarthy nu […]

1) Guvernarea Cîțu le asigură românilor un trai ca în povești. Momentan sîntem în basmul cu Rapunzel, care trebuie să stea închisă în turn de la 10 seara – hai, de la 8 în fiecare week-end. 2) Dar nu vă faceți griji: cînd ajung la scadență împrumuturile alea externe cu dobînzi Făt-Frumos, care cresc într-o zi cît altele într-un an, vom trece la Andersen. Și la împăratul care se plimbă pe stradă în cîțul gol. 3) Florin Vasile Cîțu este liderul […]

– Haideți, domnilor, chiar nu are nimeni niște bani de săraci să-și plătească Raluca amenda? insistă ministrul Voiculescu. – Eventual să plătească și pentru tine? susură ironic Bode. – A, da, că aveam și eu una, rîse mînzește Voiculescu. – Una… deocamdată. – Bode, iar începi cu glume din alea de gardieni publici? Serios, cine ar fi atît de fraier să fie prins de două ori fără mască în nici o săptămînă? Să știi că mă subestimezi, colega, îl privi […]

Rar mi-a fost dat să văd un film de o subtilitate artistică atît de desăvîrșită, cu un scenariu abundînd în teme și simboluri ancestrale și, totodată, atît de contemporane în abordarea lor. Alături de pasiune, tind să cred că această echipă a turnat în fiecare cadru și o picătură din sufletul propriu. Sau din sîngele cu care a iscălit pactul cu Sarsailă, pentru că asemenea perfecțiune nu poate fi atinsă fără ajutor din lumea aflată dincolo de umanitate. Glumesc, desigur. […]

Deasupra Palatului Victoria încă dăinuie negurile nopții. Pe trotuarul din față, Sarscov Doi se plimbă agitat, înainte și înapoi. Trage adînc din țigară și întoarce ochii injectați de nesomn către jandarmii de pază. – Cît mai e? – Fără douășcinci. Hai, că nu mai e mult. Acuși se face 6 și poți să infectezi din nou. – Nici n-ai idee cît mă afectează această măsură drastică și totuși atît de eficientă, se tîngui Sarscov Doi. – Te temi că va […]

Se hotărîse, deci: dacă tot au primit pandemie din belșug, românilor li se va tăia timpul, să se echilibreze cumva armonia universală. Cocoțat în jilțul său pe trei perne groase precum preacinstitele obraze de față, Florin Cîțu ridică privirea de parcă o confundase cu  datoria externă și cuvîntă: – Eu, Gollum – pardon, Cîțu –, din  mila domnului președinte stăpîn vremelnic peste soarta acestei țări… aaa… pot să poruncesc? termină el cu o privire rugătoare înspre Klaus I, aproape aceeași […]

Dacă primul Pirații din Caraibe ar fi făcut acum, probabil că Jack Sparrow ar fi fost înlocuit de Perla, o femeie extrem de diversă, aparținînd cel puțin unei minorități sexuale, care și-ar pune gura în slujba dreptății sociale, pentru că altfel n-ai cum să mai justifici titlul de Blestemul Perlei Negre. Și nu, „gura“ în loc de „mintea“ n-a fost o alegere întîmplătoare. Dar Netflix nu deține drepturile pentru Pirații din…, deci trebuia ales altceva. Mării Caraibilor îi curge destulă piraterie în […]

– Și totuși, ce facem cu pandemia? interveni destul de agasant proiecția astrală Gheorghiță. Klaus I întoarse încet capul înspre insolent, dovadă că, deși bine unși, rulmenții gîtului aveau un resort aproape înțepenit. Rareș Bogdan se simți brusc vinovat: de cînd îi spusese soția bancul ăla stupid cu „Iubi, pupă-mă sub coadă!… Adică pe ceafă, boule!“, între el și domnul președinte avuseseră loc mai multe episoade jenante. – Ar trebui să luăm niște măsuri… spuse Cîțu cu jumătate de gură, […]

Infailibilul Florin Cîțu a avut dreptate, asupra lui fie înțelepciunea, că pînă acum n-a fost. Ora 22 a făcut diferența: avem mai mulți infectați, mai mulți internați, mai mulți morți, mai multe șanse de cîștig la loteria carantinei. Desigur, s-ar putea că toate astea să fie doar întîmplătoare și nicidecum rezultatul profesionalismului întîiului Cîț din guvernul care-i poartă numele așa cum un maidanez își poartă puricii. Manipulări murdare, desigur: cînd ai un asemenea bărbat de stat, rezultatele nu pot fi decît […]

– Să revenim la lucrurile care chiar contează, adică nici România, nici pandemia! interveni Turcan. – Binele cetățeanului? îngăimă Bode cu gura plină, pentru că tocmai îndesa pe gît un ecler cu multă cremă de ipocrizie. – Buzunarele noastre sparte? îl corectă dezgustat Nazare, pentru că era de-a dreptul impardonabil pentru bunele maniere să molfăi gogoși populiste cînd nu erau săraci de față. – Buzunarele sînt sparte ca să putem efectua mai cu spor actul de guvernare! interveni profesionist Cîțu. Nimeni […]

– Salut Netflix, vreau să-ți propun o miniserie despre Japonia și războaiele dintre samiurai! – Uau, fascinant! Dar de ce spui samiurai ca ultimul idiot, cînd cuvîntul, o știe o întreagă planetă, e samurai? – Nu spun eu, o spune cel puțin unul dintre experții noștri în istoria și cultura japoneză. – Trebuie să fie extrem de experți atunci, pentru că experții normali știu cît contează pentru japonezi eticheta, atenția la detaliu și pronunția corectă. – Sînt super-experți. Dacă îi asculți măcar cinci minute […]

– NENOROCIRE!!!!! strigă din răsputeri un paj intrînd în sala de ședințe. – Ce e? întrebă Cîțu de după fustele lui Turcan. – NE-NO-RO-CI-RE! repetă pajul. – ȘI-CE-VREI-SĂ-SPUI-MAI-EXACT? interveni bănuitor Klaus I, după ce unul din senzorii optici constatase o corelație între vorba pajului și privirea cam prea directă și intensă. – Nu la dumneavoastră mă refeream, sire, dădu pajul a lehamite din mînă. Asta e o nenorocire rapidă, nu una care stă pe loc pas cu pas. – Ia un […]

– Salut Netflix, am un film pentru tine! – E genial, așa cum au fost și ultimele? (1, 2) – Nu, culmea, ăsta e chiar mișto! Mai ții minte ConAir? – ConAir a fost genial la vremea lui! – Da, și acum e aceeași porcărie ridicolă, nu-ți face griji. – Unele filme chiar s-au născut să fie clasice, nu-i așa? Dar spune-mi despre filmul ăsta nou. – Un sinistru fără chip omoară în chinuri acceptabile pentru statutul său înfiorător un […]

1) Românii trebuie să intre obligatoriu în case la ora 22 pentru că Florin Cîțu vrea să demonstreze matematic că PNL nu e un partid de incompetenți care ia măsuri doar în ceasul al 12-lea. 2) Românii trebuie să intre obligatoriu în case la ora 22 pentru că așa a scris colegul de bancă al lui Florin Cîțu, premier într-o țară din Vest. Iar prin asta Cîțu nu vrea să arate că e plagiator, ci că știe să reproducă papagalicește […]

– Au îndrăznit unii să scrie răutăți pe Internet despre Augustitatea voastră? strigă Rareș Bogdan, mimînd revolta mult mai bine decît ar fi putut mima vreodată verticalitatea. Să fie pedepsiți! – Sînt anonimi, e ca și cum ai găsi acul în carul cu proști! explică doct ministrul Cîmpeanu. – Atunci să fie pedepsit Internetul! hotărî furios Rareș Bogdan, gata să sfîșie pentru onoarea Stăpînului. – Vrei să cobori în pivniță și să bați niște fibră optică? întrebă Turcan, puțin incitată de […]