Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Deși scara păruse inițial fără de sfîrșit, iată, reporterul călca triumfător pe ultima treaptă și se găsea în față porților de mărgăritar ale Raiului. Își trase răsuflarea și bătu plin de încredere. Din spatele vizorului, Sfîntul Petru întrebă, iritat că iar avea de-a face cu sosiri neprogramate: – Ce dorești? – Bună ziua…Cu doamna Firea, dacă se poate… Un interviu? – N-avem! dădu preasfîntul din pletele-i albe. – Păi, atunci unde o pot găsi? Fața chelarului divin se topi în […]

O geacă – adevărat, de piele, dar totuși geacă – să vorbească? Ludovic II ridică sprîncenele asupra lui Vela și asemeni lui făcu întregul cabinet, toți aruncînd aceeași privire care spunea răspicat „Uite, o poartă nouă!“. Ba chiar și Vela, nespus de mirat, scoase o oglindă din buzunar și se cercetă pe îndelete. „Muuu se poate!“, murmură el sau, cel puțin, asta credea Ludovic II că i-a citit pe buze. Turcan nu putea decît să fie de acord: în îndelungata sa viață, marele vizir Șică  citise cu  […]

Ușa camionului fu trasă lugrubru la o parte și, din bezna remorcii, personajul negativ păși dinaintea unui grup corect din punct de vedere al diversității rasiale și al orientării sexuale. Glumesc, desigur. Habar n-am dacă gloata aia de nimeni întrunea toată procentajele minoritare corespunzătoare. Tind să cred însă că nu exista nici măcar o negresă lesbiană trans, deci filmul era deja sexist, rasist și traseist din primele sale secunde. În ciuda acestui aspect teribil de problematic pentru minoritatea de gurani, […]

– Florinele, interveni Turcan, dă-mi voie să văd dacă am înțeles bine: te-ai dus la baie ca să te întîlnești cu Băsescu îmbrăcat în rochie, dar fără cap, ai priceput, numai tu știi cum, că are nevoie de un șliț, i-ai făcut rost de unul pe credit… Și apoi? – Apoi am mai luat un credit pentru implementarea șlițului în condiții de rochie! declamă mîndru Cîțu. Semper finanțist, spuse el cu evlavie în timp ce-și făcea semnul banului. – Bine, și […]

Odată deschiși ochii, reporterul privește cu mare mirare: nici norișori pufoși, populați cu îngerași dolofani, nici cazane pîntecoase, în străfundul cărora să împingă furcile drăcușori drăgălași. Doar o întindere plată, aridă, antipatică și croită parcă strict din linii drepte și intenții strîmbe. Și undeva, într-un colț al pustiului, o mînă de case, fiecare cu un semn mare „De închiriat!“ scris cu litere gotice din cel mai roșu neon văzut vreodată de ochiul omenesc. Distanța pînă spre case poate părea uriașă precum […]

Gollum, pardon, Cîțu, scutură nervos din pletele muiate fleașcă și lătră din nou la amoraș: „Nu ți se pare de porc să ne pui să suportăm efectele propriilor acțiuni???“ – De porc ar fi doar în infernul islamic, îi explică doct amorașul. Dar cum inșii de soiul vostru n-au nici un Dumnezeu în afară de propria persoană, pot să-ți spun că nu, nu e de porc, e după chipul și asemănarea ta. Roșu ca un steag PSD răsfiert la un […]

Dacă ai un film numit tupeist Gli Infedeli și vînă de macaronar care pulsează în întregul proiect, cei mai optimiști dintre traci ar zice că va fi genul de peliculă care intră în adîncul problemei, zvîcnește de creativitate animalică, nu se jenează să adopte poziții narative mai neortodoxe (în definitiv, pentru ce altceva să mai fii țară catolică?) și, în final, să-și lase spectatorii gîfîind epuizați, dar fericiți că au avut parte de un asemenea periplu cinematografic. Asemeni francezilor (la […]

Deși ecoul sunetului îngrozitor încă mai dăinuia în cristalele Swarovski din ochii rîsului cu fes pe-o ureche, miniștrii păreau să-și găsească ușor calmul. Poate să fi fost liniștea care se lăsa ușor peste amintirea înfricoșătoare. Poate să fi fost starea lor naturală de superficiali incapabili să urmărească un fenomen mai mult de cinci minute. Poate să fi fost chiar discursul motivațional al lui Ludovic II, care încă învăluia auditoriul într-o privire călăuzitoare… „Hai să fim serioși, sigur nu e discursul. […]

După cîteva coridoare scurte, bine luminate de flăcări, reporterul se trezi condus de drăcușorul-ghid într-o cameră plină de fum și pucioasă. „Inițial era doar pucioasă, dar am uitat să-i luăm țigările. Asta-i situația!“, ridică drăcușorul din umeri. Într-un colț, ascuns în penumbră, un jilț imens părea să-l adăpostească pe acela cunoscut în România sub multe nume, majoritatea jignitoare. În umbra adîncă a tronului, doar capul se vedea proiectat ca o pată rușinoasă asupra peretelui. – Cum ați ajuns aici? Ați […]

– A scris cineva „tărie“? întrebă din nou capul lui Băsescu, dar nici de data asta nu-i răspunse nimeni. Cu toții se holbau uimiți: cum putea un cap să apară așa, din neant? Cum putea să plutească? Și de ce o făcea pe două cărări? – Traiane, iar ai un episod cînd te crezi Maria Antoaneta? întrebă Turcan cu experiența uneia care urmărise liberalismul pînă în pînzele lui cele mai portocalii. Știi, chelnerul ăla din Lehliu chiar glumea cînd ți-a […]

Dacă un documentar pe un subiect savuros, generos și fascinant decide să-și ia numele Fear City: New York vs the Mafia fără să fi pierdut un pariu tîmpit la beție, atunci privitorul inteligent cam știe ce urmează. Un potpuriu de „nimic nou“ sau „deliciu turcesc remestecat“. Și dacă vă întrebați ce treabă au turcii cu mafia italo-americană, primul indiciu ar trebui să fie calitatea de turc a regizorului în raport cu ideea de calitate. Scorsese te prinde în gheare fără […]

Amorașul rosti sacramental „Să-și primească osînda!“ și plesni din degete. Ludovic II închise ochii și regretă că n-are nici o poză cu icoana făcătoare de guverne a sfîntului Klaus, s-o pupe pe spate pentru noroc și pază contra relelor. Mă rog, contra relelor nu prea funcționa, pentru că Turcan, Violeta și Cîțu i se aflau în preajmă, indiferent de cît ar fi pupat. Și pupase, slavă turului! N-avea el țigări fumate care să fi văzut atîtea flotări din buze! Cînd, în final, […]

Tom Hanks nu e la primul tango cu al doilea război mondial. A murit eroic apărînd dreptul lui Matt Damon de-a fi bou în Saving Private Ryan, a fost producător executiv în Band of Brothers, a revenit la aceleași năravuri rele și în The Pacific. Toate acestea, adunate, arată o minte pasionată de conflictul în sine, de perioadă, de cum exista lumea prinsă în menghina păruielii generale. Greyhound i-a dat ocazia să se dezlănțuie și ca scenarist, nu doar ca […]

Amorașul cu haloul pe cornițe reveni în mijlocul lor, afabil ca întotdeauna: – Totul e bine? Sînteți mulțumiți? V-ați acomodat? – Ne mai ții mult aici, în duhoarea asta? întrebă nervoasă Turcan, bătînd din picior. – Preaiubită doamnă, v-am explicat deja, aura imaterială vă va urmări oriunde ați merge, reiteră amorașul, zîmbind extrem de parșiv și de mulțumit. Cumva, părea zîmbetul a 22 de milioane într-unul singur. – Poftim? Cine ești tu să-mi zici mie „preaiubită doamnă“? strigă Turcan, gata […]

Charlize Theron e Andromache din Sciția, o tăntică fără de moarte care, dacă ar fi avut noroc de un scenarist mai de soi, și-ar fi petrecut eternitatea alături de Androlache din Sarmația, sorbind beri și bîrfindu-i pe Ionescu, Popescu și popa Pripici. Din păcate, fetele bune n-are noroc la băieți, ceea ce explică de ce filmul este scris de un oligofren și regizat de o femeie. Vă rog să nu fiți rasiști și să nu interpretați fraza de mai devreme în […]

Erau deci pe lumea cealaltă. Stăteau zgribuliți și rebegiți, deși amorașul cu haloul pe cornițe nu contenea să-i asigure că e doar o situație temporară și că în curînd se vor încălzi la un foc bun, așa cum merită cu prisosință. – Tanti Ralu, fără nici o legătură cu duhoarea asta imposibilă de căcat și varză stricată, dar crezi că e un semn că revine între noi icoana făcătoare de guverne a sfîntului Klaus? murmură Cîțu. Jap! Turcan îi arse […]

Foarte mulți s-au întrebat, la modul foarte sincer: ce rost mai are Eurovision-ul într-un univers și așa plin cu muzică proastă? Știți vreo melodie care a cîștigat concursul în ultimii zece ani? Nu vă speriați, nimeni nu știe. E foarte probabil că firma care produce cumetria asta europeană la care participă și Australia pune aceleași melodii, dar în ordine diferită, știind foarte bine că oricum nu se prinde nimeni. Pe aceeași logică, îmi place să cred că Eurovision Song Contest: The Story of Fire Saga e, de fapt, o colecție de scheciuri de umplutură care s-au regăsit, pentru prima dată, puse toate la grămadă în același film. Desigur, mi se poate reproșa că […]

Ludovic II privi biruitor înspre umbra neagră, așa cum numai un om care izgonise rasismul pe veci pentru că îl interzisese prin ordin de ministru putea face. – Vezi ce înseamnă să iscălești o hîrtie? întrebă el țanțoș. Vezi ce putere are un nume pe un document? – Da, zîmbi zeflemitor Marele M, ești un lider între oameni. De la tine vin lumina și învățătura. Din ce în ce mai mulți sînt gata să te urmeze și să devină asemeni […]

George Floyd n-a murit degeaba: de azi înainte, The Simpsons nu vor mai folosi actori albi pentru a da voce personajelor de culoare. Și dacă măsura dă rezultate, atunci va fi folosită și la show-uri la care lumea se uită. Dacă formularea de debut vi se pare jignitoare, nu vi se pare, chiar este. Dar nu în sensul în care s-ar grăbi să urle spălații pe creier ai justiției sociale. E îngrozitor de jignitor că o problemă atît de profundă […]

Războiul era așadar declarat. Șică simțea furnicături în vene. Era gata. Iată, Turcan se apropie conspirativ de urechea lui și-i va da puterea să dezlănțuie… – Preanevorbitul stăpîn al vieților noastre a zis să te potolești, că n-avem timp de prostii, îi susură ea. Sînt probleme mari care tulbură planeta și ar fi cazul să ne ocupăm și noi de ele. Și asta cît mai repede! – Ce, să lucrăm la pandemie??? strigă Ludovic II speriat. – Ce, să lucrăm??? […]

Editoriale
  • Invitație la murit

    27 octombrie 2020

    Dacă ar fi locuit sub aripa vulturului,în penele pescărușului sau în gușa albatrosului, păsări iubitoare de lumină și de văzduh, coronavirusul ar fi umplut spitalele de aviatori, de zburători cu […]

  • Klaus al națiunii celei mai defavorizate

    27 octombrie 2020

    În lupta românilor cu boala și cu moartea, președintele a trecut încă de la început de partea virusului, dar acum îl ajută mai mult ca niciodată. „Alegerile vor avea loc […]

  • Patru ani și restul zile pân’ la partidele civile

    27 octombrie 2020

    Aparent, următorii patru ani sunt deja desenați pe harta politică a României. Victorios din cale-afară de un an și jumătate, PNL nu mai are cum să piardă puterea totală: președinte, […]

  • Invitație la concert

    20 octombrie 2020

    Scîrbit de mine însumi, par fructul nimănui, M-aș cățăra la noapte hoțeşte în gutui Și poate prin decembre, agonizînd pe-un ram, O să deschid cu cinste al ciorilor bairam. Să […]

  • Pe mîna noastră

    20 octombrie 2020

    Între cei treizeci de maiori, colonei și locotenent-colonei fabricați la uzina ilegală de grade a generalului Oprea figurează procurorul-șef al Uniunii Europene, Laura Codruța Kövesi. Această uimitoare femeie, care a […]