A fost ultima etapă de campionat, se desfășoară niște discutabile baraje, avem și o merituoasă cîștigătoare a Cupei, echipa Corvinul. Sincere felicitări „corbilor“! Sperăm să nu fim acuzați de rasism dacă i-am denumit astfel pe bravii hunedoreni.
După surprinzătoarea și meritata victorie a Corvinului, mass-media (hei, să vedem cine-i plătește pe toți ăștia) a rostogolit o știre falsă. Cică înainte de Corvinul, acum juma’ de veac, ultima echipă din divizia B care a cîștigat Cupa ar fi fost Rapidul – în 1975, cu Universitatea Craiova în finală. Fals!!!! În 1975, cînd a dat Nae Manea două boabe (a doua în prelungiri, în minutul 100), mînca-v-aș, Rapidul deja promovase în Divizia A, era, de facto și de jure, în Divizia A. Deci, de fapt și de drept, Chimia Rm. Vîlcea rămîne ultima echipă din Divizia B care a cîștigat Cupa României, pînă să apară, acum, și Corvinul. După epica finală cu Constructorul Galați din Divizia C (1-1 după 120 de minute și 3-0 după rejucare), da, Chimia noastră a mai rămas încă un an în Divizia B, la fel cum stă și Corvinul, astăzi. Păi, nu poate să rămînă așa, fraților! O să mergem la toate instanțele, vom ajunge pînă la TAS, pînă se va dovedi adevărul nostru, în fața impostorilor de la Rapid, care vrea să ne fure palmaresul! Chimia Rîmnicu Vîlcea, unica și măreața, rămîne penultima echipă de ligă secundă care a cîștigat Cupa României în ultima jumătate de veac!
Hai c-am glumit destul cu voi, hahalerelor! Azi, după ultima etapă, putem vorbi și ceva serios, despre bulibășeală. Folosim termenul ăsta, bulibășeală, doar pentru a defini un amestec particular, definitoriu pentru competițiile băștinașe. E vorba de rețeta noastră secretă, patronată de Federația lu’ Burli și de Liga lu’ unii. E vorba de o musaca de competiție, datorată unor mastărșefi ce reușesc să combine (doar ei știu cum) viclenia cu prostia, și ordinele abuzive cu haosul.
Corvinul, că tot îi lăudarăm pe drept, reprezintă un studiu de caz elocvent. Corvinul are drept de joc în Cupele europene, dar nu poa’ să joace în Superliga românească. Iată avantajele progresului și ale guvernanței corporative! Despre cum s-a pus (dez)ordine în Liga 2 și-n Liga 3 ș.a.m.d., ce să mai vorbim? Mai vorbesc unii, cei care-și permit să mai ridice glasul, că-s chestii aiuristice și-n prima divizie. Cum ar fi meciul de baraj dintre echipa de pe locul 3 din play-off și echipa de pe locul care o fi (că nu toate și-au depus licențierea) din play-out. Genial! Ar mai fi trebuit, pentru spectacol, să se organizeze și un meci de baraj între cîștigătoarea titlului și ultima retrogradată.
Înjumătățirea punctelor, altă găselniță genială. Dacă-i bați de două ori pe unii în campionatul regulat/regulat, rămîi doar cu trei puncte. Dacă te bat ei de două ori în play-off sau play-out se aleg cu șase puncte. Logic? Logic! – clamează atleții absurdului.
Obligația de a folosi jucători under 21. Aici, nu mai intrăm în amănunte, că s-au pronunțat alții. Mult mai în temă. Dan Petrescu, de exemplu, avea sub 21. Juca la Steaua meci de meci și nu-l selecționa nimeni în baza buletinului.
Vestea bună e că despre absurdul sistemului nu vorbim doar noi. Noi ca noi – sîntem suporteri, ne-am deprins să suportăm, din păcate. Important e și că băieții noștri, cei din Generația de Aur (mare meci, sîmbătă, pe Arena Națională), zic și ei cam la fel. Dacă nu i crezi pe ei, atunci pe cine? Dacă nu acum, atunci cînd? Hai România!