Un călător în timp care ar vrea să meargă la Euro 2020 s-ar plimba puțin confuz din mai până-n octombrie și înapoi, s-ar mai uita o dată la adresă și apoi și-ar cere banii înapoi, pentru că n-ar găsi competiția în anul al cărui nume îl poartă. Totuși, nu e prima oară în istorie când un eveniment s-ar petrece în alt an decât îi spune numele. Iată alte câteva exemple mai puțin cunoscute.
Puțini știu că răscoala de la 1907 a avut loc, de fapt, în 1908, cu un an întârziere, deoarece în 1907 nu s-a putut organiza nimic din cauza stării de urgență care s-a declarat ca urmare a revoltelor țărănești.
Revoluția bolșevică din octombrie a avut loc, de fapt, în noiembrie, dar rușii credeau că e încă luna octombrie pentru că aveau o civilizație mai înapoiată cu vreo 14 zile față de Occident.
Revoluția din 1989 era cât pe ce să se amâne, dar românii au făcut un efort și-au organizat-o totuși în ultimele zile ale anului. Practic, dacă mai întârziau puțin îi prindea Revelionul și cine știe dacă în 1990 mai erau la fel de motivați, pentru că venea și Campionatul Mondial de Fotbal din Italia și se instaura, așa, o atmosferă de vacanță.
Unirea de la 1859 s-a produs, de fapt, în anii care au urmat. În 1859 a avut loc doar alegerea lui Cuza ca domnitor în ambele țări, ceea ce n-a fost deloc simplu. Altora le e greu și să câștige alegerile într-o singură țară, d-apăi în două principate concomitent.
Revoluția de la 1821 s-a ținut, de fapt, în 1822, pentru că nu fusese încă inaugurat terenul viran de la Padeș unde s-a citit proclamația. Se pare că muncitorii încă mai lucrau la netezirea câmpiei, care prezenta niște asperități. Practic, terenul era impracticabil pentru citirea unei proclamații revoluționare și ne-am fi făcut de râs în fața întregii Europe, presupunând că i-ar fi păsat cuiva, ceea ce nu era cazul.