Vreți să știți numele donatorilor?
(Insert Vadim…)
Mizerabil în legea cu „transparența“ în ceea ce privește finanțarea ONG-urilor mi se pare tocmai faptul că cei care au inițiat-o și-apoi cei care au mâncat rahat public spun că ar fi ceva netransparent la mijloc. Pentru a justifica apariția unei legi bolnave, hrănesc ideea că numele donatorilor nu ar fi cunoscut, că e întuneric dincolo de cifre.
Nu, nu e întuneric deloc.
„Propunerea nu are nici o justificare obiectivă, întrucât statul deține deja toate instrumentele de control financiar și fiscal asupra organizațiilor neguvernamentale“, asta a scris Consiliul Economic și Social în avizul negativ pe care l-a dat propunerii legislative.
Mizeria cea mare este tocmai aceea prin care AUR și PSD exploatează lipsa de cunoaștere a unora și ura lor, însă lucrurile sunt cât se poate de clare: în prezent, ONG-urile „au deja obligații de raportare financiară și fiscală, iar instituirea unor cerințe suplimentare de raportare și publicare poate genera o sarcină administrativă semnificativă, fără a demonstra în mod clar că aduce un plus real de eficiență în monitorizarea activității lor“, argumentează Consiliul Economic și Social.
Încă o dată PSD se joacă cu AUR crezând că îl are în buzunar, încă o dată PSD își face calcule crezând că se pricepe la așa ceva. Să nu uite că Ciolacu e azi la Buzău tocmai pentru că PSD s-a făcut de tot rahatul într-un calcul electoral care îi implica pe AUR și Simion.
Grindeanu, ca de fiecare dată când scandalul crește, a făcut pe nevinovatul, invocând una dintre cele mai proaste prosteli: „Dacă nu ai nimic de ascuns, de ce nu ai vrea transparență?“. Da, exact, o zice unul care și-ar ascunde și fața de alegători dacă ar putea, după ce și-a ascuns călătoriile, afacerile soției, ba chiar și ceasul.