Se retrage Chivu. În generația lui, Generația de Aur, Cristi a fost un profesionist onest, un tip de bun-simț și, cît l-au ținut balamalele, un căpitan dedicat. Acum, cînd degetul arătător de la picior i-a indicat o ieșire cam grăbită din scenă, se lasă la vatră cu reputația de a fi unul dintre aceia care n-au păcălit fotbalul. Alții umblă cu păcălelile. Căci, cu sau fără voia lui, Chivu a fost inclus în mărețele planuri și grandioasele proiecte ale Nașului. Asta-i deja altă poveste.
Într-o intervenție la Dolce Sport, Sandu Mircea a zis că-l vede pe Cristi Chivu în echipa lui Gică Popescu. Să-i dea o muncă de birou, ceva pe la Externe (că știe limbi străine băiatu’), iar apoi, cam în 8-12 ani, va fi calificat pentru postul de secretar general sau chiar președinte al FRF. Bă, eș‘ nebun? Nu doar că Mircea cel Hapsîn își aranjează succesiunea, dar are în gînd să întemeieze, vezi bine, o veritabilă dinastie. Păi, nu-i fotbalul sportul-rege? Atunci, de ce n-am avea și noi o președinție monarhică la Federație? În oglindă cu lotul susținătorilor lui Gică Popescu, echipa lui Cristi Chivu i-ar putea coopta pe următorii: Mutu în locul lui Hagi, Lobonț în rol de Stelea și, chiar dacă nu tocmai post pe post, Ciprian Marica în ipostază de Ilie Dumitrescu. Peste ani, pe tronul lui Chivu se va sui, logic, Chiricheș. Și, tot așa, din generație în generație, din necalificare în necalificare, în veacul vecilor, aferim!
În recunoscuta-i calitate de Naș, împăratul Sandu I cel Bum-Bum ar putea chiar să aranjeze niște mariaje avantajoase pentru juniorii noștri, cu fete sau (de ce nu?) băieți din conducerea altor federații europene. Astfel, ne vom clădi alianțe solide, pentru a ne păstra prețiosul loc în Comitetul Executiv al UEFA, acolo unde tot Mircea Sandu ne reprezintă, cu echilibru, înțelepciune și clarviziune. Ce mai vreți, ingraților? A promis că ne aduce Europenele din 2020 în România. Ne ia și la futsal (turneul final european), cînd o termina Oprescu noua Sală Polivalentă. Bașca atîtea alte planuri, toate minunate… E o simplă chestiune de timp să se împlinească toate: doar cîteva decenii cu Gică Popescu și urmașii urmașilor lui Cristi Chivu.
Mai realist și ceva mai reținut, dementul de Ceaușescu trasa directive doar pe cîteva cincinale, pînă prin 2000-2010. Mircea Sandu joacă mai tare, pe secole sau chiar milenii. Așa e cînd te eternizezi în funcție. Veșnicia ți se pare scurtă, ajungi să te visezi propriul tău succesor. Du-te, bă, în China cu planurile tale megalomane! Auzi, tu, asta ne mai lipsea: dinastie de fundași, dintr-un popor de oameni libero. Nașule, ne lași?