Dezamăgire maximă pentru Leonard Boroi, un fan înrăit al serialelor TV americane, care tocmai a aflat că trebuie să urmărească mai întîi opt sezoane întregi, fiecare a cîte 12 episoade, ca să înțeleagă dramatismul procesului lui Liviu Dragnea.
“Am deschis televizorul din greșeală pe procesul lui Dragnea și am fost captivat imediat de poveste, decoruri și personaje. În momentul în care avocata i-a adus covrigi și eugenii am crezut că mor de la atîta suspans”, spune Boroi. “E mult mai bun decît Urzeala tronurilor și chiar decît Suleyman, care e cel mai bun serial TV din istorie. Ce mă enervează totuși e că nu înțeleg nimic din acțiune și, dacă chiar vreau să mă pun la curent cu toate poveștile, dramele și trădările, trebuie să urmăresc opt sezoane lungi și plictisitoare de narațiune plictisitoare și scene în care cel mai probabil se mănîncă ciorbă, pentru că așa e în telenovelele românești. Totuși, ce-am înțeles de la cei care au urmărit totul e că cartea după care e făcut procesul e mult mai bună.”
Început la o dată incertă și continuat pe o durată greu de definit, procesul lui Liviu Dragnea, care a fost scris inițial de scriitorul George Relu Relu Martin, din Alexandria, Teleorman, constituie una dintre cele mai epice drame din istoria cinematografiei, fiind comparat de mulți specialiști cu capodopera Miaunel și Bălănel dau cu aspiratorul.