Am fost la o narghilărie de fițe din zona Piața Alba Iulia. Nu mă întrebați de ce-am făcut asta pentru că și-așa îmi crapă obrazul de rușine doar cînd mă gîndesc. Nici măcar nu-mi place narghileaua, ca să nu mai zic de împrejurimi. Totuși, iată-mă ajuns pe terasa respectivei instituții, cu o bere proastă de 17 lei în față și două pițipoance mega botoxate cotcodăcind în ceafă. “Fă, tu ai văzut ce-a pus aia pe Facebook?”, “Da, fă, nu mi-a venit să cred. A comentat la comentariul meu la Ibrahim”. La un moment dat în peisaj apare evident și Ibrahim, mărul discordiei între pițipoance, vorbind într-o română-arabă desprinsă din scechurile cu Divertis. Cotcodăceala continuă în jurul lui Ibrahim, pe care aparent ambele pițipoance vor să-l bage în familie, pînă în momentul în care una dintre sirene scapă un “jură-te să moară mă-ta” nevinovat și Ibrahim sare în picioare roșu la față. “Nesimțită! Să moară mama la mine?! De ce să moară mama la mine?”. Din fericire fetele reușesc s-o dreagă delicat “N-am zis să moara mama ta, Ibrahim! Așa vorbim noi în România! Să moara mama ta, să moară familia mea, nu vorbim serios”. Am plecat la scurt timp după, înainte ca telenovela să se termine, totuși sper ca povestea de dragoste dintre Ibrahim și cadînele sale să fi avut un sfîrșit fericit, mai ales că păreau fete finuțe și destupate.
Fetele lui Ibrahim
