Scuze, recomandarea de astăzi n-o să placă celor care vor să vadă diseară ceva ușurel, de rîs; e o dramă: într-o închisoare din New Orleans, Louisiana, între Helen Prejean (Susan Sarandon), o călugăriță activistă în haine civile, și Matthew Poncelet (Sean Penn) – criminal/violator condamnat la moarte prin injecție letală pentru uciderea unui cuplu de adolescenți -, se creează o relație umană foarte specială.
Suporterii reintroducerii pedepsei capitale ar trebui să vadă neapărat filmul ăsta crud, dar realist, care explorează obiectiv, nepartizan, latura emoțională a controversatului subiect: este justă uciderea organizată a unui om?
Regizorul Tim Robbins este ajutat în această dificilă sarcină de jocul perfect al actorilor. Sean Penn, odios și patetic în același timp, evoluează pe drumul greu de la aroganță și lipsa totală a remușcărilor la recunoașterea faptelor sale; și, în ochii celorlalți, de la repulsie la o fărîmă de respect pentru demnitatea umană. Susan Sarandon (Oscar pentru rol principal), o fragilitate armată cu credință, curaj și devoțiune pentru umanitate – ca Isus printre vameși și prostituate -, este martorul schimbării lui, al recunoașterii vinovăției, al asumării consecințelor.
Din orice unghi ai privi filmul ăsta (dinspre criminal, duhovnic, părinții victimelor, familia ucigașului, gardieni), ești mișcat, îți pui întrebări: nu te lasă indiferent. Dincolo de aprinsa dezbatere asupra moralității sentinței capitale, Dead Man Walking e despre iertare, despre împăcărea cu sine și cu ceilalți, indiferent de greșelile pe care le faci în viață.
Dead Man Walking, SUA, 1995. Regia: Tim Robbins. Cu: Susan Sarandon, Sean Penn. Rating IMDB 7,6. Pe TV 1000, ora 21.00
