Zilele astea s-a prins și statul român că e sezonul cadourilor,
așa că a plouat, nins și lapovițat, dacă vreți, cu daruri venite prin poștă. Nimic special, nu vă faceți griji: niște plicuri decente care vă invitau să vă ridicați un premiu-surpriză, surpriza fiind valoarea amenzii. Da, amenzi de circulație, datate, adunate și pregătite din 2009 încoace. Ba, în dărnicia lui, statul ar fi vrut să trimită amenzi și din vremea etnogenezei, pentru că nu erau rare cazurile de ciobani care tropăiau prin defilee, de groaza investitorilor străini de tip hun, avar sau vandal. Din păcate, legea românească prescrie asemenea datorii către stat.
În fine, să revenim la subiect.
Te-a prins organul deghizat în boschetar, trebuie să jertfești portofelul pe altarul Codului Rutier. Și asta nu e destul. Nu, cel ce a greșit nu scapă doar îngrășînd, la ghișeele CEC, contul MAI. No way! Trăim în secolul informației digitale, deci statul îți arată glorios degetul. Ai plătit amenda în 2009? Foarte bine, să vedem chitanța!
Te uiți pătrat la cascheta sub care tronează un cap asemenea.
Bre, care parte din „Am plătit-o acum cinci ani, deci nu mai trebuia să apară în scriptele voastre sau, dacă apare, trebuia să apară ca plătită” nu e clară? Scuze, am folosit prea multe cuvinte? Reformulez:
Băi, sînteți proști?
„Nu”, vine răspunsul imperturbabil, „noi nu sîntem proști, noi sîntem statul. Și, da, știm că era normal, firesc și de așteptat într-o societate ieșită din epoca de piatră să avem o bază de date clară. Noi însă sîntem statul, așa că nu ne pasă de fraierul de contribuabil. Și dacă nu veniți cu dovada, noi asmuțim Finanțele pe tine și te executăm silit. Și stați liniștit, că acum va fi diferit, vei plăti și penalizări.”
Norocoșii, strîngătorii și alte categorii de șoferi destul de înțelepți încît să-și umple sertarele cu toate chitanțele adunate de-a lungul anilor și de-a latul drumurilor au scăpat. N-au decît să scurme în haos, să caute hîrtiuța norocoasă, să piardă vremea pe la ghișee și gata, au scăpat de programul „Prima Plasă”. Sau „A Doua Plată”.
Pe final, vă rog doar atît: nu vă lărgiți zîmbetul de învingător
pe față și nu vă grăbiți să aruncați chitanțele după ce ați demonstrat sistemului idiot că sînteți un șofer corect. Poate că dumneavoastră v-ați pierdut răbdarea, dar statul român nu. El știe mai bine și, peste cinci ani, va reveni ca un sifilis tratat prost în cutia poștală, invitîndu-vă cordial să plătiți ce ați mai plătit o dată. Asta dacă nu vă treziți direct cu mîna statului în conturi.
