Generația Д – Prima generație de după introducerea alfabetului chirilic în Țara Românească. E formată din tineri născuți în perioada 1320-1335. Mulți dintre ei erau mici atunci când a avut loc bătălia de la Posada și nu prea își înțeleg părinții atunci când vine vorba de respingerea unui invadator cu o armată mai mare. Membrii acestei generații erau tineri sensibili. Deși puteau omorî un urs cu mâinile goale, simțeau empatie față de animal și-l jupuiau cu lacrimi în ochi. Generația aceasta are o mare deschidere către lume, mulți dintre tineri văzând marile orașe ale Orientului după ce au fost luați în robie de către tătari. Ei au suferit un adevărat șoc atunci când au descoperit că unul mai tânăr decât ei, Mircea, este numit cel Bătrân. Asta i-a pus pe gânduri și i-a făcut să se gândească la cât de repede trece timpul. Oare în anul 1400 vine sfârșitul lumii?
Generația Ș – Numită și Generația cea Mare, e formată din tinerii născuți în prima perioadă a domniei lui Ștefan cel Mare, între 1457 și 1475. Acești copii au avut parte de multă autonomie din partea părinților, participând de mici la luptele cu tătarii. Erau foarte atrași și de tehnologie, jucându-se cu scripeții ore întregi, în loc să-și pregătească temele. Membrii acestei generații erau foarte sociabili și știau precis ce vor de la viață și de ce vor să moară în luptă cu leșii la vârsta de 19 ani.