Era octombrie și lumea strîngea abțibilduri cu troli de la Billa și Carrefour într-o veselie. Am zis să mă bag și io în jocul ăsta piramidal, pentru că, vorba aia: niciodată nu poți să ai prea multe abțibilduri cu troli. Mai ales că și cîștigurile promiteau să fie mari: la un catalog cu troli completat, primeai discount 50% la un trol de pluș. Aur curat! Cum să ratezi așa ceva? Luni întregi am strîns la troli pînă în clipa fatidică în care am reușit să umplu catalogul și m-am dus să bat cu pumnul în masă ca să mi se dea jumătate de trol sau un trol întreg, dar cu discount. Surpriză, nicăieri nu se mai găseau troli, ca și cum toți cetățenii planetei se înghesuiseră deodată la troli sau, pur și simplu, Carrefour anticipase foarte prost nevoia de troli pe care o avea. Dar lupta nu se terminase. Cu mari eforturi, o doamnă m-a trecut pe-o listă și m-a asigurat că atunci cînd vin trolii mă sună. Apoi am uitat. Pînă pe 23 decembrie cînd, la ora 9 seara, primesc un telefon alarmat: au venit trolii, veniți să-i luați. Între noi fie vorba, și uitasem de ce mă apucasem de troli, dar dacă tot veniseră, am zis să mă duc. Și dus am fost, doar ca să descopăr că, deși anticipase greșit nevoia de troli, Carrefour nu mai avea de gînd s-o dea în bară și-a doua oară. Deja dezvoltase un protocol securizat de distribuție a trolilor. Mai întîi am fost identificat pe listă după nume și numărul de telefon. Mi s-a confirmat poziția de pe lista de așteptare. Mi s-a luat seria de buletin. Am semnat că sînt eu și, în final, după ce am achitat prețul redus, am intrat în posesia unui trol plușat cu diametrul 20 de centimetri. A meritat? Nu știu. Dar dacă Carrefour mai are promoții din astea, sigur mă bag și data viitoare. Nu de alta, dar deja au amprentele și retina mea scanate.
Goana după troli
