Să nu dea Dumnezeu cel sfînt să facem carte, nu pămînt! Profesorii protestează. Recită cu patos din Noi vrem bănuți!. Au tot dreptul, mai ales cînd bugetul Educației recită Cățelușul șchiop de zeci de ani. Dar poate că poezia nu-i destul. Poate că e nevoie de sloganuri noi, mobilizatoare, ceva care să miște masele și să muște conștiințele. Conștiințele unora care s-au apucat serios de politică, să ne-nțelegem. Și, totodată, ceva simplu și clar, să pricepe și niște politicieni care 1) au absolvit o școală românească mai mult ca popa decît ca elev și 2) uneori nu-și găsesc diploma de bac. Sau, 3) dacă o găsesc, justifică nota 10 la franceză cu un superb discurs în limba lui Voltaire, dacă Voltaire s-ar fi născut en Lehlieu-Gare
Prin urmare, să trecem la mobilizare:
Olimpicii pleacă, da’ corijenții rămîne mereu salvatorii școlii!
Sculați, lepre, nu dormiți, vremea e ca să plătiți!
Analfabetismul funcțional e la 70%. Dacă-l facem 80%, dați și voi o primă?
Dacă tot avem religie în școală, de ce nu avem și cutia milei?
De ești pui de Bolojan, nu fi chitră, dă un ban!
Dar ar mai fi ceva. Ceva mai delicat. Vedeți voi, protestul ăsta e cam jumulit. Cam golaș. Cam fără două treimi din ceea ce înseamnă, de fapt, Educație. Are profesori, da’ n-are nici elevi, nici părinți. Și poate că e mai bine așa. Ar fi păcat să stricăm tradiția comunistă și post-comunistă a României, în care profesorul și elevul sunt dujmani de clasă. Aș zice “din clasă”, da’ la rata abandonului școlar de azi ar fi ridicol. Probabil, dacă ar găsi timp să vină la protest, părinții și elevii ar veni și ei cu pancarte. Doar că ele ar suna cam așa:
Vrem manuale, nu vrem catedrale!
Învățămîntul e gratuit pînă la primul auxiliar care trebuie cumpărat obligatoriu
Profesori din toate țările, uniți-vă în industria meditațiilor!
Ce începe cu Ș, se termina cu A și te ajută mereu în viață? Exact, șpaga!
Educație triple A: Abandon, Abstenteism, Analfabetism!