În cazul Caracal, cele mai mari eșecuri aparțin nu neapărat Poliției, cum ar părea la prima vedere, ci STS-ului și procuraturii. STS nu a fost capabil să furnizeze o localizare corectă a apelului telefonic, întârziind în mod nepermis intervenția forțelor de ordine. Procurorul care a însoțit echipele de intervenție la fața locului le-a interzis acestora să intre în curtea presupusului criminal până la ora 6 dimineața, invocând niște prevederi legale care nu au, de fapt, nici o legătură cu intervenția în cazuri de urgență.
Cine este, însă, acest procuror?
Numele său este Cristian Ovidiu Popescu și este procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal. În același timp, domnul Cristian Ovidiu Popescu este și purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal. În calitate de purtător de cuvânt, domnul Popescu a avut, de la declanșarea scandalului, telefonul închis, refuzând să comunice cu presa, deși aceasta este îndatorirea principală din fișa postului de purtător de cuvânt.
În timpul intervenției la casa suspectului, procurorul Popescu a interzis polițiștilor să intre pe proprietate, invocând articolul 159, alineatul 3, din Codul de Procedură Penală, care interzice perchezițiile înainte de ora 6 și după ora 20. Dar același articol spune foarte clar că această interdicție nu se aplică în cazul infracțiunilor flagrante. Articolul 293 din CPP definește infracțiunile flagrante, iar ceea ce se întâmpla la Caracal în urma apelurilor la 112 se încadra pe deplin în acest tip de infracțiune. Faptul că procurorul Popescu nu a permis polițiștilor să intervină dovedește o crasă necunoaștere a legilor românești, deși meseria sa presupune nu doar să le cunoască, ci să le și aplice.
Cristian Ovidiu Popescu nu este, însă, un procuror stagiar, un începător care să se afle la primele sale acțiuni în teren. Chiar dacă astăzi ocupă doar funcția de procuror, anterior a ajuns chiar și la funcția de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal. Adică a fost șeful acestui parchet. În această calitate a și fost premiat de către procurorul general (la acea vreme, Laura Codruța Kövesi) pentru rezultatele sale deosebite.
Pentru activitatea pe care o desfășoară, Cristian Ovidiu Popescu câștigă anual minimum 129.000 de lei, adică peste 10.000 de lei lunar. Banii obținuți din magistratură l-au ajutat pe Cristian Ovidiu Popescu să dețină șase terenuri și două case, să aibă un depozit bancar de 22.000 de lei, dar și acces la credite de 110.000 de lei și 62.000 CHF. Aaa, a avut șapte terenuri, dar pe unul l-a vândut recent, pentru 40.000 de lei.
Pe lângă activitatea profesională care îi permite un trai îmbelșugat, Cristian Ovidiu Popescu este și un înfocat luptător pentru independența Justiției și a magistraților, fiind unul dintre procurorii care semnează orice scrisoare care cere ca magistrații să nu dea socoteală nimănui și să nu poată fi trași la răspundere.
Acum putem înțelege și de ce un procuror precum domnul Popescu se opune, de exemplu, legii răspunderii magistraților sau înființării secției de investigare a infracțiunilor din Justiție. Atunci când știi că nu ești stăpân pe meseria ta, că ești incompetent și delăsător, dar nu vrei să-ți pierzi privilegiile și nici cei 10.000 de lei lunar, n-ai nici un interes să fii controlat sau să poți fi tras la răspundere prin lege. De ce? Las’ așa. Fii complice la crimă prin neimplicare și vezi-ți liniștit de viață, ieși la pensie cu onoruri și nu te uita la morții lăsați în urmă.