O dată pe săptămînă dau o raită prin comentariile din GSP, să văd ce mai scriu Cosașu, Ioanițoaia, Tudor Octavian, Paraschivescu, Tolontan și TRU. De Cosașu mă leagă vreo 45 de ani de lectură pe îndelete, de pe cînd semna cu pseudonimul Belphegor și habar n-aveam cine se ascundea sub numele ăsta. Articolele lui, nu mai lungi de o palmă, aveau un ce de poeme în proză, cu tandrețea, umorul și cu vorbele memorabile, care mai tîrziu aveau să capete numele de cosășisme.
Cosașu nu povestea meciuri și nici nu făcea pe ziaristul important care dă note sportivilor, din vîrful peniței – apropo, Cosașu scrie numai cu creionul, iar creionul lui trebuie să aibă totdeauna vîrful ascuțit, pentru a lăsa o urmă subțire pe hîrtie. Autorul Supraviețuirilor, care căuta, și atunci, ca și acum, etica și estetica din sport, nu scria niciodată cu parapon cînd pierdea Naționala de fotbal, ci cu o părere de rău care în final se transforma în zîmbetul omului care a văzut și chestii mai nasoale decît un meci de fotbal pierdut de ai noștri.
Ioanițoaia îmi place pentru umorul, uneori caustic, din textele lui aplicate la concretul faptelor de pe teren. Pe Tudor Octavian îl citesc pentru poveștile lui cu tîlc și cu final neașteptat. TRU, căruia îi așteptam în anii ᾽90 comentariile politice tăioase de la BBC, m-a cucerit cu analizele lui sclipitoare de strategie și moravuri fotbalistice. La Paraschivescu se simțea mîna de prozator încă de la primele lui texte, și asta fără fițe scriitoricești, ci cu verva unui umorist de rasă. Tolontan avea clasă încă de pe vremea cînd scria la tineret-speranțe și se lupta cu coțcăriile și aranjamentele din culisele mafiotice ale fotbalului nostru. Și asta nu pe păreri, ci cu o argumentație strînsă și mînuind cuvintele cu o precizie chirurgicală. Tolontan, cu anchetele lui, i-a scos din amorțeală pe procurorii pentru care pînă atunci corupția din fotbal era un subiect tabu. Și cum nașii din fotbal s-au băgat și în politică, acest copoi cu un aer blajin le-a luat urma și politicienilor, fără să se sinchisească de amenințările pe față ale masculilor de partid, că ar putea rămîne pe drumuri dacă se mai pune cu cine nu trebuie, și răspunzînd politicos istericalelor țățești ale femelelor.
Pornind de la sport, și nu numai, comentariile celor șase, dar și ale confraților mai tineri, îți oferă poza săptămînii, în care ceea ce se întîmplă pe terenurile de sport se leagă și cu întîmplările vieții noastre cea de toate zilele, și cu meciurile din politichie. Astfel încît cine-i citește află cam tot ce e de ținut minte despre săptămâna în curs și se prinde, cu ajutorul lor, cum se fac și se desfac jocurile văzute și nevăzute de pe stadioanele și de pe maidanele țării.