Știrea săptămânii trecute, pornită de la o respectabilă agenție de știri și de la un respectabil cotidian financiar, a fost că, la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București, concurența a fost de 9 candidați pe un loc. Pam-pam.
Din această știre, preluată de toată lumea tocmai pentru că purta girul celor două respectabile instituții media (pe care nu le voi numi, pentru că nu doresc a le știrbi din prestigiu), s-au născut analize, scrisori deschise către aspiranții la statutul de jurnalism, lamentări nesfârșite și panseuri ale maeștrilor jurnaliști încă nestatuizați. În general, se considera că prea mulți tineri se lasă păcăliți de strălucirea aparentă a unei meserii pe moarte, în care, de fapt, ar trebui să vadă rănile deschise, feșele pline de sânge, membrele amputate și puroiul care se scurge găleți-găleți pe sub decorurile meșteșugite sau în panoul de administrare al site-urilor responsive, ultima fiță în materie de www.
Numai că știrea, doamnelor și domnilor, stimați colegi,
era falsă. Complet falsă. Sau hai să nu spunem că știrea era falsă, ci că informația era prezentată trunchiat în titlu, astfel încât, până la urmă, rezultatul era o știre falsă.
Căci, în 2014, la Jurnalism nu au fost 9 candidați pe un loc, oricum ai lua-o.
Cum, totuși, de s-a ajuns ca două instituții media respectabile (printre ultimele și puținele care ne-au mai rămas) să propage o atât de mare dezinformare? Destul de simplu: triplând numărul candidaților și înjumătățind numărul real al locurilor. O mică șmecherie, care ar putea fi chiar o ușoară manevră de PR, care a făcut posibilă știrea săptămânii.
Cum stau, de fapt, lucrurile?
Probabil că nu doar cifrele de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării sunt umflate, dar dacă pe astea le-am studiat, despre astea vorbim.
În primul rând, la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării există trei specializări: Jurnalism, Comunicare și Relații Publice, Publicitate. Numărul total al candidaților înscriși pentru examenul de admitere la cele trei specializări a fost de 1.339, cu tot cu cei 4 romi care aveau locuri rezervate, cei 3 candidați din țări UE, un candidat dintr-o țară non-UE, 29 înscriși direct la învățământ de zi cu taxe, 31 înscriși la învățământ la distanță și 37 de candidați scutiți de taxe.
Numărul total de locuri la cele trei specializări ale FJSC a fost, anul acesta, de 465, cu tot cu locurile de la învățământ la distanță. Dacă am funcționa pe o logică similară, dar de sens contrar celei a celor două respectabile instituții de la care a pornit știrea, am spune că, de fapt, concurența la FJSC a fost de 2,87 candidați pe un loc. Dar nu vom face asta, pentru că am cădea în același păcat. Vom elimina, așadar, locurile disponibile pentru cei care vor să învețe la distanță (175), precum și candidații care s-au înscris pentru această formă de învățământ (32) și vom lăsa doar locurile disponibile la învățământul de zi, cu sau fără taxe, și candidații înscriși pentru această formă de învățământ. Obținem, așadar, 1.307 candidați pentru 390 de locuri. Deci o medie de 3,35 candidați pe un loc. 3,35, nu 9.
Adevărul nu e nici măcar la jumătate,
pentru că la cifra de 9 candidați pe un loc s-a ajuns simplu, împărțindu-se numărul de candidați la specializarea jurnalism, învățământ de zi, fără taxe (465), la numărul de locuri fără taxe (55). Și nici așa nu iese, media fiind de 8,45. Numai că realitatea ne spune că cei înscriși în total la examenul pentru specializarea Jurnalism vizau inclusiv locurile cu taxe, pe care, de altfel, le-au și ocupat. Astfel, cifra reală a concurenței la specializarea Jurnalism de la FJSC este de 4,1 candidați pe un loc, cifra de școlarizare la învățământ de zi fiind de 120 de locuri.
La celelalte specializări, lucrurile stau aproximativ la fel, la Comunicare și Relații Publice fiind, real, 3,86 candidați pe un loc, iar recordul fiind atins, de fapt, de specializarea Publicitate, unde concurența a fost de 6,84 candidați pe un loc. Cum spuneam și mai devreme, în nici un caz nu este vorba de 9 candidați pe un loc.
Numai că lista înscrișilor
îi cuprinde și pe cei care au candidat la toate cele trei specializări, ba chiar au susținut examen pentru fiecare specializare, nefiind siguri că intră acolo unde vor. Dar, în definitiv, e aceeași mare facultate, iar diferența dintre jurnalist, piarist sau agent publicitar nu o poate face nici măcar Robert Turcescu, deci ce să așteptăm de la niște puști care, cu chiu, cu vai, au trecut de examenul de bacalaureat?
Mai mult, după afișarea rezultatelor examenului de admitere, am aflat că la specializarea Jurnalism au fost admiși 170 de candidați (invățământ de zi și la distanță, cu și fără taxe) din 501 (cu tot cu cei înscriși direct la învățământ la distanță). La Comunicare și Relații Publice au fost admiși 195 de candidați din 464, iar la Publicitate au fost admiși, în final, 99 de candidați din 342.
Și acum surpriza surprizelor,
căci aparent au rămas pe afară o mulțime de oameni. Dar numai aparent. Dacă am aplica statistica distorsionată a ziariștilor de la respectabilele instituții media atât de amintite aici, respectiv dacă am accepta că la FJSC a fost o concurență de 9 pe loc, rezultatele admiterii ne-ar uimi, căci am avea 3,4 admiși pe loc. Dar, după cum am explicat, numărul de locuri este mult mai mare decât cel pe baza căruia s-a făcut statistica. De asemeni, dacă ne uităm cu atenție la lista admișilor, vom observa că cea care a fost admisă pe primul loc la specializarea Jurnalism, cu nota 8,35, a fost admisă și la specializarea Comunicare și Relații Publice, cu nota 7,05, pe locul 60. Primul intrat la Publicitate, cu 7,70, e pe locul 49 la CRP, cu 7,15, și tot așa. Cum foarte multe dintre locurile celor admiși sunt dublate, candidații reușind la mai multe specializări, putem spune că, de fapt, doar cei care au luat sub nota 5 n-au reușit să obțină un loc la FJSC. Cam trist pentru “9 candidați pe un loc”.
În fapt, concurența nu este atât de acerbă
Iar partea și mai tristă e că nici pregătirea candidaților la Jurnalism nu este ceea ce ar trebui să fie. Cum numai pentru gramatică, simplă, de tip grilă, se ofereau 3 puncte, faptul că cea mai mare notă obținută a fost de 8,35 ne spune că, în realitate, nu prea sunt candidați admiși care să nu fi zbârcit cel puțin un acord sau o conjugare. Dar nu-i nimic: umflăm statisticile, înjumătățim, cel puțin, numărul de locuri disponibile și triplăm numărul real al candidaților. Totul, în speranța că vom mai avea facultate și anul viitor, că vom mai primi bani de la buget și anul viitor și că vom umple piața, an de an, cu semianalfabeți incapabili să facă față cerințelor unei piețe atât de grele și dinamice cum e cea de azi. Stați liniștiți, însă, onorabili universitari: la pensie, pseudostudenții de azi, viitorii nepregătiți de mâine, vor avea grijă de dumneavoastră, umplându-vă frigiderele cu cele mai fine sortimente de carne.