Sîntem la Chișinău și discutăm cu Ion Alexa, președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din Republica Moldova. Cîți touroperatori și cîte agenții de turism aveți în asociație?
Este cea mai veche asociație de profil, este făcută după modelul ANAT România, a fost înființată în 2002. Sînt al cincilea președinte al asociației, am preluat-o cu aproximativ 20 de membri, iar acum avem în jur de 100.
Cîte agenții de turism sînt licențiate în total?
În Republica Moldova, din 2018, nu mai există obligativitatea licențierii în domeniul turismului. Regretabil, dar aceasta este realitatea în care funcționăm. În 2018, aveam 385 de agenții, iar acum avem aproximativ 1.200 de întreprinderi care au declarat turismul ca obiect de activitate în codul CAEN. Nu înseamnă însă neapărat că toate aceste întreprinderi fac și turism.
Care ar fi profilul turistic al moldoveanului? Unde ar vrea să-și petreacă vacanțele?
Haideți să dăm niște cifre: în 2025 am avut aproximativ 525.000 de turiști care au beneficiat de serviciile agențiilor de turism. Vorbim despre aproximativ jumătate de milion de oameni, dintr-o populație de două milioane și jumătate care locuiesc permanent în țară, în timp ce aproximativ 900.000 de persoane sînt în diaspora. Dintre cei 525.000 de turiști, aproximativ 60% călătoresc în străinătate, iar în jur de 90.000 fac turism intern. Cam astea sînt cifrele.
Destinațiile-țintă în extern sînt cele tradiționale, în special cele cu pachete de tip all-inclusive, preferate mai ales de familiile cu copii. Este vorba despre Turcia, Bulgaria, Grecia, Egipt și, cred, pe locul al cincilea, România.
Profilul nu diferă foarte mult de cel al turistului român. Este, cumva, asemănător.
Exact. Asta e, sîntem același neam.
În ceea ce privește România, ce relații de afaceri aveți? Mă refer, bineînțeles, la parteneriatul cu ANAT România, dar și la colaborările cu alte organizații sau asociații.
În primul rînd, relația și parteneriatul cu ANAT din România sînt cele mai îndelungate, e și firesc să fie așa. În general, colaborăm și pentru că reprezentăm mediul de afaceri. În ANAT, fiecare dintre noi are propria afacere, așa că interacționăm cu touroperatorii din România. Colaborările sînt destul de bune, și cu Karpaten, și cu Dertour, și cu Christian Tour și cu alți touroperatori. Există investiții ale touroperatorilor din Republica Moldova pe piața turistică din România. Nu pot să zic că sînt semnificative, dar avem o prezență destul de importantă în domeniul operării turistice prin intermediul TocoTour, un touroperator din Republica Moldova, prezent atît sub brandul TocoTour, cît și sub brandul Tez Tour, pentru turismul emițător.
La fel, avem touroperatori din România care sînt deja prezenți pe piața Republicii Moldova. Este vorba despre Karpaten și, treptat, despre Christian Tour, care își dorește o prezență cît mai intensă aici, în Republica Moldova. Există prezență de ambele părți ale Prutului și cred că, pe măsură ce Republica Moldova se va apropia de Uniunea Europeană, aceasta va deveni și mai consistentă.
Ce pachete turistice cu servicii și destinații din România sînt cele mai populare în Republica Moldova?
În primul rînd, sînt pachetele balneare, foarte populare în Republica Moldova. Dintre stațiuni, Sovata este, cred, cea mai populară și mai cunoscută. Mai sînt Slănic Moldova, Băile Felix și Covasna. În ultima perioadă, moldovenii preferă să meargă în stațiuni unde se pot relaxa și pot urma anumite cure de tratament.
Pe lîngă acestea, muntele rămîne popular, în perioada de iarnă, în special Valea Prahovei și zona Brașovului. Pentru turismul de week-end sînt preferate Iașiul și Bucureștiul, dar și destinațiile din zona Moldovei istorice: Piatra-Neamț, Cheile Bicazului, lacul de acumulare de la Barajul Bicaz și mănăstirile din regiune. Începe să crească și interesul pentru litoral, dar nu atît de mult pe cît ne-am fi dorit.
Dacă ne uităm în oglindă de cealaltă parte a Prutului, care sînt destinațiile din Republica Moldova apreciate de cetățenii români?
În primul rînd, sînt vinăriile. Basarabia este populară printre turiștii români datorită cramelor înscrise în Cartea Recordurilor Guinness.
Pentru dimensiune sau pentru numărul de sticle?
Exact. Mileștii Mici și Cricova, dar au apărut și foarte multe crame mici și mijlocii, inclusiv crame de casă, cu producție limitată și vinuri de o calitate foarte înaltă. Acestea sînt destul de populare. Unele oferă și posibilități de cazare și au o gastronomie tradițională foarte bună, specifică zonei.
În special acestea sînt atracțiile preferate. Unii turiști vizitează și mănăstirile, dacă vorbim despre turismul cultural și ecleziastic, precum și cetățile. Și, oricît de incredibil ar putea suna, există interes și pentru zona Transnistriei. Deși este o regiune nerecunoscută, turiștii vor să vadă acel colț de lume care amintește de perioada sovietică, un fel de back in USSR. Sînt interesați să vadă cum stau lucrurile acolo.
Tocmai despre Transnistria voiam să vă întreb. Din punct de vedere turistic, este o atracție – așa cum deja ați precizat, o întoarcere în timp, în alte vremuri. Ce relație aveți cu cei de acolo? Cum privesc ei oportunitatea de a primi oaspeți?
Nu avem o relație instituțională formalizată, ci doar una la nivel de asociații. Avem un parteneriat cu asociația de acolo, cu care colaborăm pentru a facilita accesul turiștilor noștri în zonă.
Într-o discuție anterioară mi-ați spus despre un proiect foarte interesant: vă gîndiți să propuneți României să participe alături de Republica Moldova, cu un stand comun, la tîrguri importante de turism din întreaga lume.
Prin ANAT, ne propunem să impulsionăm dezvoltarea segmentului de turism receptor, unde, din păcate, atît România, cît și Republica Moldova au încă anumite carențe. Nu avem încă numărul de turiști pe care ni l-am dori pe acest segment, în comparație cu țările vecine, despre care am prezentat deja cîteva statistici.
Vorbim despre aproximativ 2.700.000 de turiști în România, față de 13.000.000, cîți are Bulgaria, anual. De exemplu, Republica Moldova a înregistrat o creștere de 140.000 de turiști vizitatori, dar nivelul rămîne insuficient, mai ales în comparație cu numărul turiștilor de pe segmentul de turism emițător.
Ne-am gîndit că ar trebui să impulsionăm acest domeniu. Avem oportunități destul de bune pe piețele asiatice și pe piețele long-haul de pe continentul american. Acești turiști vin, de obicei, organizați pentru circuite de mai multe zile. Nici România, nici Republica Moldova nu le pot oferi întotdeauna, separat, un sejur suficient de lung pentru perioada în care călătoresc. În special Republica Moldova nu ar putea să le ofere singură un program suficient de amplu.
Turiștii vin, de regulă, pentru a vizita mai multe țări. Aici apare oportunitatea pentru noi. Ne-am propus să participăm la tîrguri internaționale de turism din Tokyo, Shanghai, Singapore și din Statele Unite ale Americii, cu un stand comun al Republicii Moldova și al României.
Republica Moldova nu poate fi desprinsă de contextul cultural și istoric românesc. De aceea, am considerat că ar trebui să construim un produs turistic comun și să participăm împreună la aceste tîrguri.
Ieri, ne-am întîlnit la Hîncești, la Conacul Manuc Bey, cu un grup de turiști din Cehia. Am intrat în vorbă cu unul dintre ei și mi-a spus că veniseră pentru o săptămînă ca să descopere Republica Moldova – erau aici pentru prima dată. Aveți planuri de a dezvolta, prezenta și promova destinația pe anumite piețe-țintă, printre care și Cehia?
În Republica Moldova există agenții specializate pe segmentul de incoming și, cu siguranță, există parteneriate între touroperatorii noștri și cei din țările pe care le-ați menționat. Aceste parteneriate nu sînt însă încă suficient de bine închegate. Ne-am dori mai mult, așa cum am menționat și înainte. Foarte mulți turiști vin și pe cont propriu, la fel ca în România, și nu aș spune că acest lucru este rău, ei aduc plusvaloare la PIB-ul național.
Ne-am dori însă ca agenții noștri economici să aibă mai multe interacțiuni cu touroperatorii din țările-țintă. Cehia ar putea fi una dintre aceste țări de pe continentul european. Nu doar Cehia, ci și țările nordice, în special, ar fi potrivite pentru noi, deoarece cred că acestea ar fi interesate de o colaborare care să includă atît Republica Moldova, cît și România.
Dacă ne referim la turiștii care vin de la distanțe mai mari, cu siguranță Japonia, Coreea și China ar fi piețele-țintă principale pentru ambele țări.
Vreau să vă zic că avem o colaborare foarte frumoasă și cu Asociația Bucovina Turistică din Cernăuți. Am insistat să includem și această regiune istorică a României într-o colaborare mai amplă. Avem deja o interacțiune de doi ani: am organizat două fam trip-uri pentru reprezentanții acesteia în Republica Moldova, iar ei au organizat două fam trip-uri pentru agențiile din România. La aceste vizite au participat și unii reprezentanți ai ANAT România.
Președinta asociației, doamna Angela Horenciuc, este româncă. Așadar, interacțiunea e foarte bună și comunicarea este destul de facilă. Intenția noastră este ca, după încheierea războiului care are loc acum în Ucraina, să includem și această regiune a Ucrainei în circuitul turistic comun al celor trei țări, transfrontalier. Mai ales că avem și Ruta Ștefan cel Mare, care este deja destul de populară.
Dacă privim spre viitor, care ar fi principalele priorități pe care și le propune ANAT Republica Moldova pentru următorii ani?
Pe partea de turism emițător, ne dorim o reglementare mai clară a modului în care funcționează agențiile. Am transpus directivele europene, dar, din păcate, sîntem încă în faza de implementare. Avem anumite carențe în ceea ce privește garanțiile financiare și riscurile financiare – asta e o chestie importantă, care ne preocupă. Din păcate, apar și situații mai puțin plăcute, iar noi ne dorim să ne protejăm clienții, dar și imaginea sectorului. Orice situație neplăcută și orice criză afectează industria.
Dacă vorbim despre turismul receptor, un segment pe care vrem să-l dezvoltăm intens, este importantă colaborarea dintre asociații și instituțiile noastre de stat, pentru a impulsiona acest domeniu și a-i încuraja pe agenții economici să se implice cît mai mult. Este un domeniu mai complicat. Astăzi, este mai ușor să faci outgoing, atît în Republica Moldova, cît și în România. Totuși, ne-am dori să ajungem cel puțin la o paritate, turiști primiți – turiști plecați, în ambele țări.
