Lokomotiv de discuție

De unde venim, încotro ne îndreptăm și, mai ales, cine sîntem? Greu subiect nimerirăm, profund, tăticule! Ne rușinară gruzinii, niște neica-nimeni de la Lokomotiv Tbilisi. Într-un mod penibil, Oltenia,„eterna Terra Nova“, fu eliminată de pe harta preliminariilor europene. Normal că și statisticienii români se puseră degrabă pe lucru, pentru a sesiza și alte înfrîngeri ale echipelor românești, la fel de rușinoase. Ca să nu ne mai facem inimă rea, am preferat să nu ne mai uităm la statistici. Doar memoria afectivă ne aduse în minte niște nume ilustre, precum 17 Nentori Tirana, Knattspyrnufélag (cu toată dragostea pentru prietenii dinamoviști!), dar și Skonto Riga, Flora Tallinn, Anorthosis Famagusta, Sheriff Tiraspol sau, mai nou, Dudelange. Toate echipele astea – venite din campionate anonime, cu denumiri gru de ortografiat–bătură echipele noastre românești. Și nu ne-a picat bine deloc. După eșecul Universității Craiova la Tbilisi (penibil, repetăm), bineînțeles că, văicăricioși cum ne-a devenit firea, ne-am grăbit să titrăm: Vai de curu’nostru, în ce hal am ajuns!!!… Mai stați un pic, fraților! Există niște cluburi și echipe cu nume la fel de imposibil de ortografiat, precum Shirak din Armenia sau Ordabasî din Kazahstan. Le-au eliminat ale noastre–Steaua/FCSB și, respectiv, reușită notabilă, FC Botoșani. Dacă stai să te gîndești, în preliminariile Champions League a fost doar o chestie care ține de hazard, destin, de frumoasa imprevizibilitate a fotbalului, zi-i cum vrei: CFR Cluj era cît pe ce să elimine mult mai prestigiosul Dinamo Zagreb. Cum-necum, de bine, de rău, încă mai avem trei echipe în preliminariile Europa League. Și să nu ziceți cumva că Liga 1 a noastră (așa cum e ea…) ar fi mai slabă decît campionatele din Kazahstan, Armenia sau, vai, Georgia. Or fi bugete și salarii mai mari prin alte părți, dar, pînă la urmă, fotbalul tot pe teren se joacă. Dacă ne tot plîngem de sărăcia noastră, pe bune, chiar ne blocăm. La o adică, hai să ne punem și-n mintea foștilor adversari din Epoca de Aur. Ce-or fi zis ăia de la FC Barcelona cînd Steaua le-a confiscat Cupa Campionilor la Sevilla? Ce-or fi spus campionii europeni de la SV Hamburg cînd i-a eliminat Dinamo? Ce-or fi crezut Fiorentina, Kaiserslautern sau Bordeaux atunci cînd Craiova Maxima i-a trimis acasă? Sigur nu le-a picat bine. Da’pesemne că nici n-au făcut prea mare caz în urma unui eșec. Asta e–și-or fi zis–,niște ciudați din Europa de Est ne-au dovedit! Doar noi, pe-acilișa, ne încăpățînăm să ne păstrăm specificul național. Vorbă veche: facem nuntă la victorie, facem înmormîntarecînd pierdem. Mai nou (iar asta devine enervant) ne-am inventat alt obicei: să ne tot amintim –că cine eram noi odată–și să ne tot jelim – că-n ce hal am ajuns cu fotbalul nostru, în țara asta de, evident, căcat. Păi, nu mai bine ne-am vedea noi de lucru ca lumea? Ia mai dă-i încolo peăia de la Lokomotiv Tbilisi, vericule!… Haidi, c-avem treabă! Hai România! Hai omenia!